Scriitoarea Ioana Pârvulescu se simte acasă în Belle Époque și Interbelic, despre care a publicat eseuri și romane, așa că, desigur, n-avea cum să nu se simtă imediat acasă în Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”, unde am invitat-o de curând.
La cursul opțional despre ludic al Ioanei Pârvulescu, studenții au de trecut la un moment dat o probă: să spună povestea unui obiect. Așa că ne-am bucurat să o auzim, de data aceasta, pe scriitoarea care le e profesoară la Litere, povestind ea însăși despre un obiect, ales fără prea multe ezitări, din casa Minulescu. Dintre toate lucrurile de valoare aflate în casa familiei Minulescu – tablouri semnate de pictori celebri, mobilier vechi, icoane, truse de scris, cărți, statuete, oglinzi, veilleuze de la 1900 și câte altele, Ioana Pârvulescu a ales o modestă scrisoare. Nu e scrisă de Minulescu, ci de un alt scriitor îndrăgit de Ioana Pârvulescu. Nici măcar nu e adresată poetului, dar i-a influențat destinul. Merită să-i aflăm povestea, spusă cu lux de amănunte de invitata noastră.
IOANA PÂRVULESCU predă literatură română modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti. A fost timp de 18 ani redactor la „România literară”, unde a scris săptămânal. La Editura Humanitas a iniţiat şi coordonat colecţia „Cartea de pe noptieră“. În 2013 a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru literatură.
SCRIERI: „Lenevind într-un ochi” (1990), „Alfabetul doamnelor” (1999), „Prejudecăţi literare” (1999), „Întoarcere în Bucureştiul interbelic” (2003, reed. 2007, 2018), ΄n intimitatea secolului 19” (2005, reed. 2007, 2013), „În Ţara Miticilor” (2007, reed. 2008), „Întoarcere în secolul 21” (2009, reed. 2018), „Viaţa începe vineri” (2009, reed. 2013, 2018), „Cartea întrebărilor” (2010), „Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale” (2011), „Viitorul începe luni” (2012), „Cum continuă povestea” (2014), „Inocenţii” (2016), „Dialoguri secrete” (2018), „Prevestirea” (2020).
TRADUCERI: Angelus Silesius, „Călătorul heruvimic / Cherubinischer Wandersmann” (ediţie bilingvă 1999 şi 2007), Maurice Nadeau, „Să fie binecuvântaţi” (2002), Laurent Seksik, „Consultaţia” (2007), Rainer Maria Rilke, „Îngerul păzitor” (2007), Milan Kundera, „Sărbătoarea neînsemnătăţii” (2014).
ANTOLOGII: „De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii în poezia lumii” (2006), „Intelectuali la cratiţă. Amintiri culinare şi 50 de reţete” (2012), „Şi eu am trăit în comunismâ” (2015, reed. 2018).
Episodul 5 al rubricii „Memoria obiectelor mici și mari pe înțelesul tuturor” a fost difuzat în regim de premieră live pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Literaturii Române, https://www.facebook.com/muzeul.literaturii.roman, vineri, 29 ianuarie 2021, ora 21:00, iar în prezent acesta este disponibil și pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma MNLR www.culturaindirect.ro.
„Memoria obiectelor mici și mari pe înțelesul tuturor” este un proiect prin care vom spune poveștile obiectelor de patrimoniu aflate în cele cinci case memoriale aflate în patrimoniul MNLR împreună cu personalități culturale remarcabile din diferite domenii, a căror istorie personală se întâlnește cu istoria obiectelor prezentate de ei. Nu vom afla doar povestea obiectelor de patrimoniu, fie ele mai valoroase prin prețiozitatea și unicitatea lor sau prin contextualizarea istorică și prin importanța pe care au dobândit-o datorită scriitorilor cărora le-au aparținut și familiilor acestora, ci vom împărtăși și amintiri și trăiri din viața invitaților noștri.
Echipa de proiect:
Adrian David, muzeograf Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” și Casa Memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu”
Doro Nicolescu, muzeograf Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”
Cazacu Lelia, muzeograf Casa Memorială „George șI Agatha Bacovia”
Madalina Schiopu, muzeograf Casa Memorială „Anton Pann”
Imagine: Gryg Stoica și Alex Ursu
Coordonator multimedia: Alex Ursu
Proiect coordonat și realizat de Andreea Drăghicescu
