Muzeul Național al Literaturii Române vă invită mâine, 20 decembrie 2022, ora 12.00, la Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” unde va avea loc lansarea unui scurt film (cu rol comemorativ) intitulat Mitzura în teatru și film. Este vorba despre montajul unei selecții din filme în care a jucat Mitzura, scene prin care o puteți cunoaște mai bine pe fiica marelui scriitor, în ipostaza de actriță.
La eveniment sunt invitați Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, actorul Alexandru Hasnaș și actorul Eugen Cristea. Evenimentul va fi moderat de Loreta Popa. Intrarea este liberă, vă așteptăm cu drag!
Pe 10 decembrie 2022, Mitzura Arghezi ar fi împlinit 98 de ani. Oare cum este să fii copilul unui poet de talia lui Arghezi?… Într-un interviu, iată că a fost atins și acest subiect despre care Mitzura mărturisește: „Numele lui Tudor Arghezi, pentru mine, cu timpul, cu cât l-am citit mai mult și cu cât l-am pătruns mai mult, a devenit o apăsare, pentru că mi se părea că niciodată n-am să-i fac față și n-o să pot să fiu la nivelul la care ar fi trebuit să fiu, cu gândul la tata. Eu m-am străduit să fac ceea ce am putut! Sunt mai multe poezii, dar Cântec de adormit Mitzura mă emoționează de câte ori o aud și vă mărturisesc că dacă am putut să corespund dragostei mari a lui tata și gingășiei lui, am făcut și eu tot ce am putut. Dacă am reușit măcar un pic, sunt foarte bucuroasă și fericită!” Într-adevăr, s-a străduit să facă cinste numelui Arghezi prin tot ce a făcut, și ca actriță, și ca păstrătoare a casei memoriale.
Arghezi spunea în 1935 că își dorește pentru copiii lui o meserie pe care aceștia s-o iubească: „Nu se poate mai mare bucurie decât să-ți faci cu tragere de inimă munca ta. Aș vrea să-i văd scriitori sau artiști sau pictori – ceva în legătură cu mintea și cu inima, în sfârșit.(…) Văd doar că lui Mițu îi place să danseze și uneori, când e muzică de dans la radio, ne dă adevărate reprezentații în familie.” Din familie, mai apoi, absolvind Institutul de Teatru și Film, a ajuns pe scenele teatrelor și ecranele cinematografice.
____
Alexandru Hasnaș a absolvit în 1961 la clasa lui Moni Ghelerter, șef de promoție. Este exemplul viu că actoria nu este o profesie ca oricare alta și că autorul este omul acela aparte care își dorește să muncească până la capăt și să își urmeze vocația până la ultima suflare. Alexandru Hasnaș mai este dovada faptului că actorul, indiferent de vârstă, trebuie să rămână disponibil și să iubească scena, cu o dăruire infinită, ca într-o mare poveste de dragoste. Dincolo de cuvinte, în aceste lucruri există o energie care depășește inefabilulteatrului și al vieții în teatru. A jucat roluri mari pe scena Naționalului, în film, în teatru TV. A debutat în Geronte din Vicleniile lui Scapin de Molière în regia lui Marcel Anghelescu, dar joacă și în Vizita bătrânei doamne de Dürrenmatt, în regia lui Alexander Morfov. Viața lui scenică acoperă o parte din istoria teatrului. Pe ecran i-a întruchipat pe Ion Ghica în Bălcescu de Camil Petrescu (teatru TV) și pe regele Carol I ăn filmul lui Nae Caranfil, Restul e tăcere.
Eugen Cristea s-a născut la 18 aprilie 1952, în București, și a absolvit IATC-ul, în anul 1976, primind repartiție la Teatrul Național din Timișoara. Încă de la sfârșitul studenției jucase deja la Teatrul „Ion Creangă” și fusese în celebrul Cenaclu Flacăra, susținând momente muzicale cu chitara și vocea. Din anul 1980 și până azi, a jucat pe scena Teatrului Național din București în peste 40 de piese, cu o poftă și o dragoste pentru scenă la fel de proaspătă, de energică și de vie, nediminuată în toți acești ani. Acum a ieșit la pensie de la Teatrul Național, dar e neobosit în teatrul independent.
A debutat în cinematografie cu personajul Vasile, din filmul „Mult mai de preț e iubirea” (1982) în regia lui Dan Marcoci, cu Rodica Negrea și regretatul ei soț Dinu Manolache – o prezență restrânsă dar plină de umor. În 1987, Aurel Miheleș l-a distribuit în „Enigmele se explică în zori” (cu Florin Călinescu și Magda Catone), iar în 1989 a jucat în „Moartea unui artist” de Horia Popescu, după cunoscuta piesă a lui Horia Lovinescu (cu Victor Rebengiuc și Coca Andronescu)
A jucat în filmele lui Nae Caranfil „E pericoloso sporgersi” (1993) și „Asfalt tango” (1996) și în alte peste 20 de filme. Pe lângă rolurile interpretate în filme și teatru are și activitate regizorală, fiind regizor secund al pieselor de teatru: Moștenirea, Parcul, Travestiuri, Autograf, Numele trandafirului, Anton Pann; și regizor al pieselor Ionescu sau o ipoteză absurdă, de Iosif Naghiu și Cupa, de Paul Everac.
Are o lungă activitate în radio și în televiziune. Prezentator și corealizator al emisiunilor: „Feriți-vă de măgăruș!” (între anii 1990-1997), „Ghici cine vine la mine?” (1998-1999), „Ceaiul de la ora 5”, „Kiki, Riki, Miki”, „Arca Marinei”.
O altă latură a polivalenței talentului său este muzica. Are compoziții proprii pentru copii, o casetă de autor „Soldat căzut din iubire”, concerte cu propria trupă de folk-rock-blues „Atelier”, prin anii 2000, și concerte cu trupa „Hartvest of Soul”, prin anul 2001. Are și o carte publicată Vânzătorul de zâmbete, în 2003. La 7 februarie 2004, a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.
