Pentru Gellu Naum, un poet este cu adevărat un ales, numai că, spre deosebire de ceea ce cred alţii, a fi un ales nu înseamnă nicidecum un privilegiu, o favoare, o „graţie divină“: „Nu e o fericire să fii poet – îmi spunea. E mai degrabă o nenorocire. Poetul suferă ori de câte ori libertatea şi demnitatea îi sunt ameninţate – ori ele sunt continuu ameninţate. Când oamenii află că poezia e în altă parte decât acolo unde o caută ei, decât ceea ce văd ei, reacţia este aceeaşi cu a primitivilor privind umbrele pe pereţii peşterii din parabola lui Platon. Se întâmplă ca unul să descopere altceva, să descopere realitatea adevărată şi nu doar umbre. Dar cei din peşteră nu-l vor crede niciodată“. Poet este acela care găseşte în el puterea să refuze orice fel de „aliniere“ (socială, politică şi chiar culturală), care ştie să se ferească de capcane, fiind un eliberator al mentalului uman, neapărat paralel cu consensurile, „canalizările“, „făgaşele“. […] Echivala poezia cu starea de poezie, despre care îmi vorbea adeseori, după ce se asigurase că nu confund ceea ce-mi spune cu cine ştie ce stare de graţie cu conotaţii dubios-lirice. Starea de poezie nu e altceva decât un mod al existenţei, fără legătură cu mecanica literaturii, cu „formele, stilurile şi expresiile ei – frumoase sau urâte“. […] Pentru Gellu Naum, poetul are uriaşa responsabilitate de a apăra şi a crede şi pentru ceilalţi în Partea cealaltă a lucrurilor, necunoscută, uitată sau neglijată. Faţă de acest vast ţinut al realităţii fără limite de timp şi spaţiu în care se mişcă un poet, realitatea comună („culoarul comun“, cum îi spunea undeva) pare doar o şcoală de corecţie. (Simona Popescu, Clava. Critificțiune cu Gellu Naum, Editura Paralela 45, 2004.
Inaugurat în 2016, Festivalul„Gellu Naum”, organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, în parteneriat cu Fundaţia „Gellu Naum”, ajunge la ediţia a V-a în plină pandemie, sub asaltul coronavirusului SARS-CoV-2, declanşator al bolii COVID-19. Primele patru ediţii au reunit peste 100 de poeţi români şi străini, an de an, în jurul zilei de 1 august, data naşterii lui Gellu Naum. În 2020, în condiţiile reglementărilor preventive anti-COVID şi sub spectrul „carantinării”, poeţii nu mai pot face drumul spre Bucureşti şi spre Comana, localitatea de la Sud de Capitală în caresoţii Naum îşi petreceau fiecare vară.
În consecinţă: Refuzînd să-şi anuleze ediţia a V-a, Festivalul „Gellu Naum” se restrînge la o formulă „de criză”, în format video on-line, pentru menţinerea recent-înfiripatei sale tradiţii anuale, cu speranţa reluării celeilalte formule, ample, în 2021, la ediţia a VI-a.
___
Festivalul „Gellu Naum”, ediția a V-a, cuvinte introductive
Inaugurat în 2016, Festivalul„Gellu Naum”, organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, în parteneriat cu Fundaţia „Gellu Naum”, ajunge la ediţia a V-a în plină pandemie, sub asaltul coronavirusului SARS-CoV-2, declanşator al bolii COVID-19. Primele patru ediţii au reunit peste 100 de poeţi români şi străini, an de an, în jurul zilei de 1 august, data naşterii lui Gellu Naum. În 2020, în condiţiile reglementărilor preventive anti-COVID şi sub spectrul „carantinării”, poeţii nu mai pot face drumul spre Bucureşti şi spre Comana, localitatea de la Sud de Capitală în care soţii Naum îşi petreceau fiecare vară.
Despre cea de-a V-a ediție a Festivalului și despre Gellu Naum aflăm mai multe în acest debut de mini-festival on-line de la Simona Popescu, iniţiatoarea Festivalului„Gellu Naum”, și Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, care vă urează bun venit alături de toți invitații care ne-au fost alături în acești patru ani și pe care ne bucurăm să îi revedem împreună prin intermediul materialelor prezentate astăzi, până în jurul orei 22.00.
___
Gellu Naum îşi citeşte poemele, lectură ilustrată printr-un foto-montaj cu fotografii din Arhiva Fundației „Gellu Naum”
Apărut în seria „Colecţionarul de voci“ a „Bibliotecii de poezie românească“, volumul „53 de poeme alese şi rostite de Gellu Naum”, publicat în 2010, cuprinde înregistrări din Fonoteca Radio România 1967-1999, o prezentare de Simona Popescu şi un documentar radiofonic de Anca Mateescu, fiind o premieră editorială absolută: 53 de poeme, alese şi rostite de „ultimul mare suprarealist european“ au fost „gravate“ pe disc! Rarisimele sale performance-uri radiofonice antologate acum datează din 1967/1969/1991/1999 şi provin – chiar dacă par inedite… – din bogatele arhive create de Radio România. Operele poetico-radiofonice disponibile pe primul compact disc sunt percutant documentate de un al doilea CD, ce reproduce fragmente dintr-o serie de dialoguri cu Gellu Naum, înregistrate de Anca Mateescu în 1999-2000. Vă invităm sa-l (re)citiţi şi sa-l ascultaţi pe Gellu Naum rostindu-şi poemele, cu o voce despre care Simona Popescu scrie în prefaţa volumului:
„Nu-mi imaginez voce mai potrivită pentru lectura poemelor lui Gellu Naum decât chiar vocea lui: melancolică, uneori stinsă, alteori dublată de umor reţinut, ironică sau autoironică, simulând deconcentrarea, ezitarea. Nu sunt «recitări», ci un fel de a vorbi cât se poate de firesc, folosind un anumit ritm, o anumită tăietură sintactică, despre fapte şi întâmplări.”
Mulțumim Radio România pentru că au acceptat ca aceste poeme să fie redate astăzi în cadrul celei de-a V-a ediții a Festivalului „Gellu Naum” și Fundației „Gellu Naum”, care prin generozitatea sa ne-a pus la dispoziție o serie de fotografii din arhiva sa.
Atenție! Acesta va fi disponibil pe pagina noastră de Facebook și pe site-ul culturaindirect.ro 7 zile, urmând ca mai apoi să fie dezactivat pentru public.
___
„Gellu Naum în gros-plan”, fragment din conferința susținută de David Esrig în data de 29 octombrie 2010 la Muzeul Național al Literaturii Române
În 2010, David Esrig susținea o conferință inedită, foarte personală, despre întâlnirile sale cu Gellu Naum, prin care a ajuns să pătrundă atât de profund un întreg univers naumian. Un an mai târziu, „Gellu Naum în gros-plan” avea să devină o minunată carte scrisă de un mare regizor despre un mare scriitor: Gellu Naum. Redăm astăzi fragmente din conferința susținută la vechiul sediu al MNLR din Blvd. Dacia 12.
„Când am fost întrebat cum să denumim această întâlnire, am spus: „E un gros-plan”. Mam gândit la acest termen pentru că l-am cunoscut pe Gellu Naum de aproape și pentru că e un termen din artele dramatice. Terenul pe care ne-am întâlnit și ne-am confruntat a fost, de fapt, un teren confruntat și de sensul, și valoarea, și modalitatea teatrală. Așa ne-am și întâlnit. … Gellu nu scria pentru că e o meserie frumoasă să scrii. Scria pentru ca să tacă…”.
___
Spectacol concert: „Insula” după Gellu Naum ( producţie a Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, 2011; adaptarea textului și muzica: Ada Milea, 50 min.)
„INSULA” muzicală a Adei Milea a adus pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca povestea lui Robinson, personaj creat de Gellu Naum, un Robinson singur pe o insulă pustie, dar plină de oameni. Joaca serioasă din piesa de teatru cu acelaşi nume a poetului şi dramaturgului suprarealist român Gellu Naum este un puzzle de întâlniri şi situaţii cu personaje exotice, precum o sirenă, un pirat, un beduin, dar şi numeroşi membri ai familiei pierdute a lui Robinson. Căutările, urmăririle, regăsirile şi, din nou, despărţirile, toate rapide şi aproape mecanice, au în comun singurătatea, la rândul ei pierdută şi apoi regăsită. Ada Milea construieşte, astfel, un concert al singurătăţilor aduse împreună de Gellu Naum, aducând împreună, la rândul ei, vocile şi prezenţa actorilor Teatrului Naţional din Cluj, într-un concert 100% teatral.
În această seară, vă invităm să vizionați alături de noi spectacolul „Insula”, produs de Teatrul Național din Cluj Napoca, după textul cu același nume al lui Gellu Naum, într-o reprezentație specială găzduită de Teatrul Odeon din București, în cadrul Festivaului Național de Teatru din 2012. Mulțumim Adei Milea, lui Mihai Măniuțiu și tuturor celor care au făcut posibil spectacolul din această seară.
Adaptarea textului și muzica: Ada Milea
Cu: Cătălin Herlo, Miron Maxim, Anca Hanu, Adrian Cucu, Ramona Dumitrean, Cristian Rigman, Irina Wintze, Adriana Băilescu, Romina Merei, Cristi Grosu, Silvius Iorga
Scenografia și costumele: Valentin Codoiu
Asistent de regie: Andreea Iacob
Sonorizare: Marius Rusu și Clara Lițescu
Lumini: Jenel Moldovan
Regia tehnică: Doru Bodrea
Atenție! Acesta va fi disponibil pe pagina noastră de Facebook și pe site-ul culturaindirect.ro 24 ore, urmând ca mai apoi să fie dezactivat pentru public.
___
„Întrebătorul”, scurtmetraj documentar despre viața lui Gellu Naum realizat de Lucia Negoiță în 2001
„Creangă de aur”, serie TV produsă de TVR începând cu 1999, reprezintă o serie de „restituiri literare” – documentare dedicate unor personalități ale literaturii române: Mircea Eliade, Constantin Noica, Dan Botta, Emil Botta, Alice Voinescu, Vasile Voiculescu, Petru Creția, Cezar Baltag, Gellu Naum, în regia scriitoarei și realizatoarei TV Lucia Negoiță. Doi ani mai târziu, la scurt timp de la dispariția poetului, în emisiunea ANTIDOT LA UITARE, difuzată de TVR International, Lucia Negoiță revenea cu documentarul „Gellu Naum: drumețul incendiar”: „Poetul care a scris ca un om liber, sfidând, în ciuda dictaturii și a constrângerilor de tot felul, canoanele literaturii oficiale. Românul care a fost nominalizat în urmă cu patru ani la Premiul Nobel pentru Literatură. Cartea profesorului clujean Ion Pop, apărută chiar zilele acestea, sintetizează creația lui Gellu Naum într-o sintagmă potrivită: „poezia contra literaturii”. În ultimii ani de viață, poetul a încredințat realizatorului Lucia Negoiță o serie de mărturii și poeme care ni-l restituie, grație imaginii, la timpul prezent. El rămâne personajul de neuitat, care a crezut până în ceasul din urmă că poezia este singura capabilă să salveze specia. Vom intra astăzi, la doua luni de la stingerea din viață a scriitorului, în lumea neobișnuită a poeziei lui.”
Un alt film documentar realizat de aceeași Lucia Negoiță, difuzat la rândul lui de TVR, este „Gellu Naum: întrebătorul”, pe care astăzi vi-l redăm în premieră video on-line în cadrul Festivalului „Gellu Naum”, ediția a V-a, datorită generozității doamnei Lucia Negoiță de a accepta invitația de a face parte din acest festival.
Atenție! Acesta va fi disponibil pe pagina noastră de Facebook și pe site-ul culturaindirect.ro 24 ore, urmând ca mai apoi să fie dezactivat pentru public.
___
Lecturi publice de poezie, retrospectivă a primelor patru ediții de Festival
Cele patru ediții de festival organizate de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Fundația „Gellu Naum”, au adunat în acești ani peste 100 de poeți români, iar mai recent, și străini, în seri și nopți prelungite de literatură și muzică în Grădina MNLR și în zile toride de vară în minunata grădină a familiei Naum de la Comana. Fiecare moment petrecut împreună ne-a adus mai aproape de un univers naumian, despre care prietenii lui apropiați ne tot vorbesc astăzi, iar pentru noi este o bucurie că ne sunt mereu alături în acest parcurs de festival. Ar fi fost un regret ca această ediție să lipsească și ziua de 1 august, la MNLR, să nu mai fie despre Gellu Naum așa cum ne-am obișnuit să fie și așa cum, sperăm noi, v-am obișnuit și pe voi să fie de aici încolo.
În închiderea acestui mini-festival, „ediție de criză”, vă invităm la un recital retrospectiv, alături de mulți dintre scriitorii care i-au fost aproape lui Gellu Naum și care i-au dedicat o seară în acești ultimi patru ani, sperând să recuperăm parte din emoția pe care am trăit-o alături de ei în cadrul festivalului. Cea de-a doua parte a retrospectivei va fi disponibilă în septembrie, la evocarea a 19 ani de la dispariția scriitorului.