Luni, 11 octombrie 2021, orele 18.00 – 19.30
Locul de desfășurare: Calea Griviței 64-66
Vă invităm la sediul MNLR din Calea Griviței 64-66 (Sala „Ion Băieșu”, etaj III) la deschiderea Festivalului Internațional de Poezie București, ediția a XI-a, care va avea loc luni, 11 octombrie 2021, orele 18.00.
Desfășurat pe parcursul unei săptămâni, în perioada 11 – 17 octombrie 2021, într-un format hibrid, programul festivalului va cuprinde lecturi publice de poezie susținute de poeți români și basarabeni la cele două sedii ale MNLR (Strada Nicolae Crețulescu 8 și Calea Griviței 64-66) alături de intervenții în direct prin intermediul platformei Zoom, precum și înregistrări video cu lecturi ale poeților care locuiesc sau care provin din țări precum Anglia, Argentina, Canada, Columbia, Ecuador, Franța, Germania, Grecia, Italia, Mexic, Peru, Republica Moldova, Spania și Statele Unite ale Americii.
Participarea la evenimente este liberă, iar accesul se face pe baza prezentării certificatului de vaccinare sau a unui test PCR din ultimele 72 de ore ori a unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore şi numai în baza unei rezervări la adresa programe@mnlr.ro sau la numărul 0736.598.451 (WhatsApp).
Parteneri: Institutul Cultural Român Madrid, Institutul Cervantes, Asociația Colegială a Scriitorilor din Spania, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, Teatrul Dramaturgilor Români, Curtea Veche Publishing, Editura Tracus Arte, Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan — Engleză și Departamentul de Limbi si Literaturi Romanice, Clasice si Neogreacă (DLLRCN) al Facultății de Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea din București, Asociația Română a Traducătorilor Literari, Academia de Caligrafie
Parteneri media: Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, „Observator cultural”, Revista „Familia”, News.ro, Agenția de Carte, Iqool, „Contemporanul”, Modernism.ro, Radio Trinitas, Ordinea zilei
Deschiderea FIPB a fost organizată cu sprijinul deosebit al Proud to be Romanian.
Participarea la evenimente este liberă, iar accesul se face pe baza prezentării certificatului de vaccinare sau a unui test PCR din ultimele 72 de ore ori a unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore şi numai în baza unei rezervări la adresa programe@mnlr.ro sau la numărul 0736.598.451 (WhatsApp).
Mesajul prof. univ. dr. Ioan Cristescu în deschiderea FIPB 2021, ediția a XI-a
Concertul susținut de Orchestra de Tineret Dinu Lipatti – min. 3:05
Matei Vișniec – min. 15:44
Andrew Davidson-Novosivschei – min. 21:40
Ioana Nicolaie – min. 29:52
Călin-Andrei Mihăilescu – 35:08
Mihók Tamás – 41:48
Ioana Ieronim – 48:21
Bruno Doucey – 53:51
Radu Vancu – 55:20
Florin Iaru – 1:03:09
Mesajul scriitorului și traducătorului Dinu Flămând – 1:07:17
https://vimeo.com/629739749/
Programul primei zile de festival:
Cuvânt în deschiderea FIPB: Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al MNLR
Mesajul scriitorului şi traducătorului Dinu Flămând (video)
Lecturi de poezie: Matei Vişniec – Franța (video), Andrew Davidson-Novosivschei – SUA, Ioana Nicolaie, Călin Andrei-Mihăilescu – Canada (video), Mihok Tamas, Florin Iaru (video), Ioana Ieronim, Bruno Doucey – Franţa (video), Radu Vancu (video)
Moderator: prof. univ. dr. Ioan Cristescu
Concert: Orchestra de Tineret „Dinu Lipatti”
Participă: Ștefan Aprodu – dirijor, Georgică Pîrvu – concert maistru, Radu Florescu – vioara 1, Dragoș Rușanu – șef partidă vioara 2, Sofia Smărăndescu – vioara 2, Ionuț Bîrjovanu – șef partidă violă, Masami Smărăndescu – violă, Ioan Tudor – violoncel, Radu Tudorache – contrabas
Profesor îndrumător: Magdalena Ursu
__________________
Poeții invitați în prima zi a festivalului
Matei Vișniec locuiește în prezent la Paris, unde ajunge pentru prima oară la 31 de ani, în 1987. Trăiește între două culturi, între două sensibilități și două orizonturi de așteptare diferite. Este poet, dramaturg, romancier și jurnalist. Talentul său de grafician îl veți descoperi în prezentarea poemelor grafice, expuse la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, în sala dedicată avangardei românești. Debutează în revista „Luceafărul”, în 1972, iar editorial, în 1980, cu volumul de poezii „La noapte va ninge”, urmat de „Orașul cu un singur locuitor” (1982) și „Înțeleptul la ora de ceai” (1984). Poezia este, pentru Matei Vișniec, „instrument de cunoaștere, spațiu de libertate, oglindă identitară”, aceasta fiind prezentă în toate celelalte genuri literare abordate, în teatru și în romane. Membru al Cenaclului de Luni, Matei Vișniec consideră poezia o formă de rezistență culturală, de continuitate reflexivă și o legătură permanentă cu limba română: poezie scriind zilnic și întotdeauna în limba maternă. Piesele de teatru le scrie în limba franceză și le traduce el însuși în română. Titlurile pieselor reflectă plăcerea jocului și a metaforei („Frumoasa călătorie a urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt”, „Mansardă la Paris cu vedere spre moarte”, întâlnire imaginară a dramaturgului cu filosoful Emil Cioran, „Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați”, o revizitare, peste timp, a personajelor și moștenirii cehoviene). În piese precum „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal”, „Teatru descompus sau Omul-pubelă”, „Occident Express” sau în „Trilogia balcanică” abordează problematici precum dictatura comunistă, pactul cu puterea, demagogia, dar și tensiunile și conflictele actuale cauzate de fenomenul migrației, de consecințele tragice ale violenței și ale războiului, ale spălării pe creier, ale „nopții absurdului”, dar și falsa comunicare („pedalare în vid”). Ca jurnalist, a lucrat la BBC (Anglia), iar din 1990 până în prezent, la Radio France Internationale (RFI). Prin „Cronica ideilor tulburătoare”, urmată de „Cronica realităților tulburătoare”, Matei Vișniec radiografiază lumea de astăzi din perspectiva reflecției critice a jurnalistului ca interpret, care își asumă misiunea de a demasca orice intenție care atacă libertatea și democrația. Devine cetăţean francez în 1993, păstrându-și însă şi cetăţenia română.
Ioana Nicolaie a publicat volume de versuri („Poză retuşată”, „Nordul”, „Credinţa”, „Cenotaf”, „Autoimun” – desemnat de USR „Cartea Anului” 2013), antologia „Lomografii”, cinci romane („Cerul din burtă”, „O pasăre pe sîrmă”, „Pelinul negru” – Premiul pentru proză al Revistei Ateneu; desemnat Cartea Anului de către „Cititorul știe mai bine”, concurs inițiat de Librăriile Cărturești, „Cartea Reghinei” – laureată a Premiilor Radio România Cultural 2020, Observator Lyceum, Premiul Național de Proză Iași și Premiul Agenția de Carte – și „Tot înainte”) și literatură pentru copii („Aventurile lui Arik”, „Arik și mercenarii”, „Ferbonia”, „Vertijia”, „Călătoria lui Medilo”, „Spionul Kme”; sub pseudonimul Robert Ersten a publicat „Cum am supraviețuit clasei a VIII-a” și „Cum să spui te iubesc”). A fost nominalizată la premii naționale și internaționale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumele ei au fost traduse în bulgară, sârbă, suedeză, macedoneană și germană. A fost inclusă în douăzeci și șase de volume colective românești și în numeroase reviste și antologii străine. Invitată pentru lecturi și conferințe la numeroase festivaluri naționale și internaționale de literatură. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN România.
Călin-Andrei Mihăilescu (n. Bucureşti, 1956; Ph.D, Toronto, 1992) este scriitor şi profesor de literatură comparată şi filosofie. Dintre cărţile publicate în anii 2010 fac parte Happy New Fear! (Bucureşti, 2011), Poezoo (Bucureşti, 2011), Foarţă-n faţă (coord., Timişoara, 2012), Literary Theory and the Sciences (coord., Budapesta, 2014), Rereading Faces. Festschrift Matei Călinescu (coord., Bloomington, 2016), Ion Stratan, La umbra Greciei în floare (coord., Bucureşti, 2017),Policing Literary Theory (coord., Leiden, 2018), AFKA (Bucureşti, 2018), antologiile lui Ion Stratan Criminalii şi crinii (coord., Bucureşti, 2018) şi Urechea vorbitoare (coord., Bucureşti , 2019), De-a lungul, latul şi-n înaltul lumilor lui D.R. Popa (coord., Bucureşti, 2019), şi Aşa, poemul de Andrei Paul Zlătescu (coord., Timişoara, 2019) şi a doua ediţie a Ţării europsite (Bucureşti, 2020). În lucru: cîteva volume de poezie în română, engleză şi franceză, Un mundo astrocéntrico (eseuri; în spaniolă), Bephoria (proză; în engleză) şi tetralogia Erosophy (în engleză). A predat, conferenţiat şi publicat, în engleză, franceză, română şi spaniolă, pe diverse teme de literatură comparată, filosofie, teorie critică şi literară, estetică, hispanistică, literaturi naţionale (engleză, americană, franceză, română…), semiotică, istoria artei, istoria religiilor, mistică, magie, film, teorie lingvistică şi gîndire socio-politică. Rubrica sa („Altele-s artele“) apare lunar în Orizont.
Mihók Tamás (1991, Oradea) este poet bilingv, traducător literar și redactor de carte. Absolvent al Facultății de Litere a Universității din Oradea. A studiat la ELTE Budapesta timp de doi ani, ca bursier. Din 2019, doctor în Filologie (coord.: Al. Cistelecan, UMFST Târgu Mureș). Autor a șase volume de poezii (patru în română, două în maghiară) și al studiului „Bihorul poetic postbelic. O perspectivă critică asupra poeziei româno-maghiare”. A tradus textele a peste șaizeci de scriitori, publicându-le în reviste, antologii respectiv volume individuale. A susținut lecturi publice atât în țară, cât și în orașe din Ungaria, Anglia, Germania, Belgia, Scoția, Lituania și Polonia. Poemele lui pot fi citite în traducere în limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă, suedeză, polonă, croată, greacă și hindi.
Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954, în București. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația Cotidianul. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al „Cenaclului de luni” din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cântece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”. Personaj emblematic al generației anilor ’80 bucureștene. A mai publicat: „La cea mai înaltă ficțiune” (1984), „Înnebunesc și-mi pare rău” (1990), „Poeme alese” (2002), „Fraier de București” (2011), „Povestiri cu final schimbat” (2013), „Sîni verzi” (2017).
Ioana Ieronim, autoare a volumelor de poezie narativă „Triumful Paparudei” (ediții multiple, inclusiv Anglia, Bloodaxe,și Germania „Brueckengasse ohne Ufer”, trad. Dagmar Dusil) și „Egloga” (ediție recentă în SUA, „Lavinia and Her Daughters. A Carpathian Elegy”, trad. Adam J. Sorkin) și a mai mai multor volume de lirice. On-line: „Cămășile” (teatru); „Silabe omnivore”; „Omnivorous Syllables”; „Ariadne’s Veil” (versuri); „Cifre în delir: Casa Poporului”; „When Big Is Not Beautiful: House of the People” (colaj și versuri). A participat la spectacole multimedia. A scris eseuri despre teatrul balcanic și israelian. Traduceri din poezia universală și dramaturgie de la Shakespeare la contemporani. Redactor până în 1990 (enciclopedii străine), apoi ziarist cultural, atașat cultural al României la Washington, director de program Fulbright la București. Membră în Uniunea Scriitorilor și Centrul PEN România.
Pentru Bruno Doucey, poet și editor, născut în 1961, literatura este o artă a ospitalității, o călătorie prin care ne întrepătrundem moștenirile pentru a construi o nouă artă de a trăi. În 2010, a înființat o editură menită să promoveze poezia lumii. Câțiva ani mai târziu, unul dintre volumele a fost tradus în limba română de Valeriu Stancu, sub titlul „Cel care tac”. Bruno Doucey este și romancier, readucând în atenția publicului figurile poeților care au cântat libertatea și au refuzat orice formă de opresiune. Cea mai recentă carte publicată „ Ne pleure pas sur la Grèce.”
***
Radu Vancu (născut în 1978) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Este conferenţiar la aceeaşi facultate şi redactor la revistele „Transilvania” şi „Poesis Internaţional”. Coordonează secţiunea literară a revistei „Timpul”. A tradus în română din poezia lui Ezra Pound (pentru ediția coordonată de Horia-Roman Patapievici la Editura Humanitas), din proza lui William Butler Yeats (Editura Humanitas Fiction) şi din poezia lui John Berryman (Casa de editură Max Blecher). A publicat mai multe antologii literare pe diverse teme, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin ori Marius Chivu. A îngrijit câte o ediţie din poezia lui Alexandru Macedonski şi Alexandru Muşina.
Volume poezie: „Epistole pentru Camelia” (Imago, 2002); „Biographia litteraria” (Vinea, 2006); „Monstrul fericit” (Cartier, 2009); „Sebastian în vis” (Tracus Arte, 2010); „Amintiri pentru tatăl meu” (Vinea, 2010); „Frânghia înflorită” (Casa de editură Max Blecher, 2012); „4 A.M. Cantosuri domestice” (Casa de editură Max Blecher, 2015); „Cantosuri domestice. Poeme alese 2000-2015” (Cartier, 2016) „Psalmi” (Casa de editură Max Blecher, 2019).
Eseuri: „Mircea Ivănescu: Poezia discreţiei absolute” (Vinea, 2007, ediţie revăzută şi adăugită, ART, 2015); „Eminescu. Trei eseuri” (Info Art Media–Argonaut, 2011); „Mistica poeziei: Lecturi în literatura contemporană” (Muzeul Literaturii Române, 2013); „Poezie şi individuaţie” (Tracus Arte, 2014); „România vertebrată” (Adenium, 2016); „Elegie pentru uman. O critică a modernității poetice de la Pound la Cărtărescu” (Humanitas, 2016), „Zodia Cancerului. Jurnal 2012-2015” (2017), „Transparență” (2018, Editura Humanitas), „Răul, Jurnal, 2016 – 2020” (Editura Humanitas, 2021).
Dintre cărţile sale, „Frânghia înflorită a fost tradusă în turcă” (Çiçek Açan Urgan, Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015), iar „4 A.M. Cantosuri domestice în maghiară” (Hajnali négy. Házias cantók, Syllabux, Budapesta, 2016). Selecţii din poemele lui au fost traduse în engleză, germană, franceză, suedeză, spaniolă, italiană, flamandă, bulgară, sârbă, maghiară, turcă, greacă, rusă.
Andrew Davidson-Novosivschei s-a născut în 1987, în Mesa, Arizona și a studiat la Arizona State University, unde a urmat un master în Literatură Comparată și a obținut un certificat pentru Studii de traducere literară. Traducător, poet și profesor, locuiește din 2015 în București. Scrie în engleză și în română, cele mai recente apariții fiind la Poetic Stand, Apricity Press, Noise Poetry, Poesis internațional și Tribuna.
