FIPB 2021 ziua #7 | Seară de poezie – dezbatere – concerte de jazz

0
165

În cea de-a șaptea seară a FIPB 2021, v-am  pregătit două sesiuni de lecturi publice de poezie, o dezbatere pe marginea conceptului festivalului – Vremuri în schimbare  – și un minunat concert de jazz alături de Cătălina Beța & Albert Tajti. La închiderea festivalului, vor fi alături de noi sponsorii de la NarCheese și Davino, cărora le  mulțumim pentru implicare!

FIPB 2021 ziua #7 | Lecturi de poezie

Începem cu poezia franceză pentru a continua cu patru poeți din Grecia și cu poeții români care locuiesc în țară sau în străinătate.

■ Orele 16.00 – 17.00

Lecturi de poezie: Anna Ayanoglou – Franța (video), Asimina Xiroianni, Iossif Ventouras, Iorgos Blanas, Liana Sakelliou – Grecia (video)

■ Orele 17.00 – 18.00

Lecturi de poezie: Corina Bernic (în direct, prin Zoom), Sorin Gherguț, Adela Greceanu (video), Livia Ștefan (video), Radu Niţescu, Andrei Doboş (în direct, prin Zoom), Toni Chira (video), Tudor Voicu, Victor Țvetov (video).

Moderator: Luana Stroe

FIPB 2021 ziua #7 | Dezbatere

■ Orele 18.00 – 19.00

Vremuri în schimbare, dezbatere despre schimbările şi provocările lumii actuale

Participă: Dinu Flămând, Dan Lungu, iar în direct, prin Zoom: Caius Dobrescu, Călin Andrei-Mihăilescu

Moderator: prof. univ. dr. Ioan Cristescu

FIPB 2021 ziua #7 | Concert de jazz: Cătălina Beța & Albert Tajti

■ Orele 19.00 – 20.00

Prezentare: Loreta Popa

 Sponsori: NarCheese, Davino

Mai multe informații despre poeții invitați regăsiți pe platforma web multimedia a MNLR, www.culturaindirect.ro.

_____________________

Participarea la evenimente este liberă, iar accesul se face pe baza prezentării certificatului de vaccinare sau a unui test PCR din ultimele 72 de ore ori a unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore şi numai în baza unei rezervări la adresa programe@mnlr.ro sau la numărul 0736.598.451 (WhatsApp).

_____________________

https://vimeo.com/manage/videos/634667651

Corina Bernic – min. 00:47

Sorin Gherguț – min. 5:54

Adela Greceanu – min. 11:39

Livia Ștefan – min. 18:08

Radu Nițescu – min. 22:14

Toni Chira – min. 27:59

Tudor Voicu – min. 31:40

Victor Țvetov – min. 35:20

 

Poeții invitați

Anna Ayanoglou s-a născut în Franţa (1985) şi a crescut la Paris, oraş care se adaugă la mozaicul neobişnuit al originilor ei – vendeeană, cretană şi poloneză. În primul său volum, Le fil des traversées (Gallimard, 2019), autoarea „declină rafinamentele şi etapele unei poveşti de iubire, care este în egală măsură şi istoria unei dezrădăcinări, urmând o tramă narativă foarte subtilă. Distanţa dintre eul propriu şi celălalt aminteşte distanţarea faţă de sine în exil, al cărei fir – al traversărilor – se pierde uneori fără leac, în acea suferinţă provocată de dorinţa de a fi altundeva şi setea de a se întoarce la origini. Într-o limbă care uneşte francheţea realului cu delicateţea emoţiei, poeta […] îl duce pe cititor într-o călătorie intimă în spatele căreia filtrează neîntrerupt lumina întunecată a marii Istorii. Acea istorie a popoarelor al căror trecut – sovietic, în cazul de faţă – nu se diluează niciodată în prezent, aşa cum nici urma nostalgică a unei iubiri dispărute nu se poate şterge complet.” (Emmanuelle Favier, preşedinta Asociaţiei Profesionale a Scriitorilor din Franţa − Société des Gens de Lettres, cu ocazia decernării Premiului de Debut 2020 Annei Ayanoglou, pentru volumul menţionat anterior).

Autoarea locuieşte în prezent la Bruxelles, unde îşi continuă activitatea literară, predă limba franceză şi prezintă emisiunea „Et la poésie, alors?”, la postul Radio Panik. Următorul ei volum se intitulează Sensation du combat (Gallimard, 2022) şi pune în evidenţă poemul ca loc predilect al explorării identităţilor multiple, al întoarcerii la ceea ce este insolit, dar şi la ceea este cunoscut. Poeziile pe care le veţi descoperi la festivalul organizat de MNLR fac parte din acest al doilea volum al autoarei.

 

Poeta Asimina Xirogianni are o lungă carieră în literatură. A studiat filologia clasică, teatrologia și actoria. Lucrează ca profesor de educație teatrală în învățământul primar. În același timp, predă limba și literatura greacă, precum și teoria și istoria teatrului. A publicat antologii de poezie, o nuvelă, o piesă de teatru într-un singur act și a participat la antologii. Poeziile i-au fost traduse în diferite limbi. Lucrările i-au fost publicate în format tipărit și on-line, precum și pe blogul propriu cultural Varelaki. Munca ei ca traducătoare de literatură este, de asemenea, importantă. Poezia sa pare a fi una confesională și experiențială. Își găsește inspirația în propriul drum în poezie și artă, pe care îl prezintă cu o dispoziție iubitoare, așa cum marinarii vorbesc despre călătoriile lor. Prin propria scriere, omul de teatru este și el dezvăluit, pentru că operele ei au o înțelegere a regiei și a ritmului. Discursul ei pare să iasă în mod natural, fără efort, ca un flux care o străbate și-și găsește ieșirea pe hârtie. Poeziile ei nu au nimic pesimist sau slab. Sunt moderat optimiste si curajoase.

 

Iossif Ventouras s-a născut în Chania (Creta) și locuiește în Atena. I-au fost editate următoarele volume: Cerc lichid (Editura Gavriilides, 1997), Aritmetica unei amintiri (Editura Gavriilides, 1998), Tanais (Editura Gavriilides, 2001), Comentarii în negru (Editura Gavriilides, 2006), Ciclon, (Editura Melani, 2009), Jocul (Editura Typothito,  2014), IBBUR: Evreii din Creta 1900-1950, (Editura Melani, 2018), Poeziile lui Petru Integrul (Editura Nikas/ Elliniki Paideia S.A., 2020), Tanais/Tanais și Ciclon, (Editura Nikas/ Elliniki Paideia S.A., 2020), Cântarea Cântărilor/ textul ebraic și interpretările sale (Editura Nikas/ Elliniki Paideia S.A., 2021). Editura Nefeli i-a publicat volumul Poeții evrei din Evul Mediu (2005). A participat la antologii colective. Cartea sa de poezie Tanais/Tanais și Ciclon a fost lansată în SUA în ediție bilingvă (Editura Red Heifer Press, California, 2015) și, de asemenea, antologia sa de poezii Echilibru pe un cablu de curent electric, în limba ebraică (Editura Carmel, Ierusalim, 2008). Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, sârbă, italiană, spaniolă, română, arabă și ebraică, fiind incluse în antologii. A tradus poezii ale trubadurilor, ale lui Jerome Rothenberg și Nelly Sachs. Conduce revista greacă on-line Poeticanet (www.poeticanet.gr) și al site-ului de limbă engleză www.poeticanet.com. Este președinte al Societății Scriitorilor din Grecia. http://www.authors.gr/#

 

Iorgos Blánas s-a născut în Aigaleo, Attica, în 1959. A studiat inginerie electrică și biblioteconomie. A lucrat ca poștaș, bibliotecar, librar și redactor în publicitate. A colaborat cu multe reviste politice și literare. Ultima se referă la revista Anonymós, revistă literară avangardistă unde sunt găzduite cu generozitate opere din literatura românească. Este un critic literar drept, dar cu un cuvânt greu pe scena literară elenă. A publicat multe volume de poezie, precum: „Η ζωή κολυμπά σαν φάλαινα ανύποπτη πριν τη σφαγή /Viața înoată ca o balenă nebănuitoare înaintea masacrului”, Hyacinthos, 1987, „Η αναπόφευκτη ανθηρότητά σου /Vigoarea ta inevitabilă”, Diatton, 1990, „ Νύχτα/ Noapte”, Nefeli, 1991, „Παράφορο!/Nebun!” , Delphini, 1997, „ Άννα/ Anna”, Erato, 1998, „Η απάντησή του/ Răspunsul lui”, Nefeli, 2000, „Επεισόδιο/ Episod”, Nefeli, 2002, și „Τα ποιήματα του προηγούμενου αιώνα/ Poemele secolului trecut” – reeditarea primelor patru volume, Erato, 2004. De asemenea, „Ωδή στον Γεώργιο Καραϊσκάκη/ Odă pentru Georgios Karaiskakis”, Gavriilidis, 2010 „Στασιωτικά/ Stasiotika [1-50]”, Gavriilidis, 2011, precum și traduceri ale prozatorilor și poeților americani și englezi moderni și mai vechi, clasici greci și poeți de artă haiku. În 2014 a fost onorat cu Premiul de Stat pentru Traducere Literară a unei opere străine în limba greacă. Pe Iorgos Blánas îl descoperim în discursul uneori tăios, alteori tandru, dar întotdeauna original. Îl întâlnim în teatru pentru a da viață poeziei patrimoniului cultural elen. Îl citim în reviste, în ziare, pe rețelele de socializare. Îl recunoaștem în Dylan Thomas, William Blake, Edgar Allan Poe, Charles Bukowski, Matsuo Basso. Scrierea inovatoare îi reflectă atitudinea fermă în lume, iar neliniștea pentru memoria proprie este în registrul timpului.

 

Liana Sakelliou s-a născut la Atena, unde a studiat literatura engleză la Universitatea din Atena, continuând studii postuniversitare la universitățile din Edinburgh, Essex și Pennsylvania. Este profesoară de literatură americană, specializată în poezie și creație contemporană la Catedra de Limba și Literatura Engleză a Universității din Atena din anul 1999, îndeplinind timp de patru ani funcția de decan al acestei facultăți. Pentru activitățile sale academice și de creație a primit burse de la Fundația Fulbright, Departamentul de Studii Elenice de la Universitatea Princeton, Universitatea din Coimbra și Consiliul Britanic. A publicat în Grecia, SUA și Franța, atât volume proprii, cât și numeroase volume în colaborare, articole și traduceri valoroase. În 2019 a fost aleasă președinte al Comitetului Elen de Critică pentru Premiile Literaturii Uniunii Europene (organismul de participare din partea greacă este Societatea Scriitorilor, al cărui membru select este Liana Sakelliou) și cu acest prilej a susținut candidatura participantei din partea României, Ioana Pârvulescu, autoarea povestirii câștigătoare a Marelui Premiu pe 2018. Poezie: Lăcașul dulcilor adieri, editura Gutenberg – G. & K. Dardanós, (2017); Portret înainte de a se întuneca, editura  Typothito (2010); Prinde-mă ca o fotografie, editura  Typothito (2004); Poezia revelației Denisei Levertov, editura Typothito (1999); Fluente atingeri, editura Nepheli (1992). La editura Vinea a fost recent publicat volumul bilingv română-grec Ἀλχημεία κυττάρων σὲ ἀτελιὲ ζωγραφικῆς/Alchimie celulară într-un atelier de pictură, în traducerea Angelei Bratsou& Sravros Deligiorgis. „Caut poezia care mă conduce la cât mai multe modalități de interpretare, poezia care mă suprasolicită, dar care mă și încântă.” (Liana Sakelliou)

 

Corina Bernic (n. 1981, Iaşi) a lucrat, după studii universitare și de masterat în România și Germania, ca jurnalist TVR (2003-2005), şef de departament în cadrul Centrului Naţional al Cărţii al ICR (2007-2010), manager cultural al Fundației Robert Bosch (2010-2012), colaboratoare și consilieră pe parteneriate internaționale al Literaturfestival Berlin și Odessa Literature Festival (2012-2016), coordonatoare de programe și co-fondatoare al Festivalului Internațional de Poezie Oskar Pastior (2007-2010, Sibiu) și al FILIT Iași (2013-2015).

A publicat articole și reportaje în numeroase ziare și reviste din România (Observator cultural, Dilemateca, Dilema veche, Timpul, Corso etc.) și din străinătate (Frankfurter Allgemeine Zeitung, Neue Zürcher Zeitung etc.). A tradus în limba română, printre alții, pe Jean Amèry, R.D. Brinkmann, Lawrence Ferlinghetti, Herta Müller, Daniel Kehlmann, Peter Handke, Oskar Pastior, Peter Sloterdijk.

A publicat în România antologii de poezie și proză scurtă – antologia Festivalului Oskar Pastior (Art, 2008), Primii mei blugi (Art, 2009), La început a fost dialogul: Grupul de Acțiune Banat și prietenii (Polirom, 2013) și volumele proprii de poezie Casa scărilor (Casa de pariuri literare, 2011) și Stații (Pandora M, 2016). Traduceri ale textelor ei au apărut până acum în reviste și antologii din Argentina, Austria, Columbia, Germania și SUA.

În prezent Corina Bernic trăiește la Berlin și coordonează programele și evenimentele Stiftung Haus der Demokratie und Menschenrechte (trad. Fundația Casa Democrației și Drepturilor Omului).

Sorin Gherguț. Poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este co-autor al volumelor colective Tablou de familie (Editura Leka-Brâncuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu, De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Editura Art, 2017), Generația de aur (Fractalia, 2020). I-au fost traduse texte în germană (în antologia ich bin ein ander ist bang, Edition die horen, Bremerhaven, 2000), cehă, turcă, suedeză, maghiară. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate.

 

Adela Greceanu (născută în 1975) este scriitoare şi jurnalistă la Radio România Cultural. A debutat în 1997 cu volumul de poezie Titlul volumului meu, care mă preocupă atît de mult…, Editura Eminescu, pentru care a obţinut Marele Premiu „Cristian Popescu” şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu. Au urmat de volumele de poezie Domnişoara Cvasi, Editura Vinea, 2001, Înţelegerea drept în inimă, Editura Paralela 45, 2004, Și cuvintele sînt o provincie, Cartea Românească, 2014, volum pentru care a primit premiul pentru poezie al revistei „Observator cultural” și mențiunea specială pentru „Cea mai bună carte a anului” la Gala Industriei de Carte din România. În 2008 a publicat romanul Mireasa cu şosete roşii, la Editura Polirom, tradus în limba maghiară. În 2018 a publicat „Povestea lui Vasile Alecsandri”, Editura Muzeelor Literare, Iași, în colecția „Scriitori de poveste”, un proiect FILIT. Adela Greceanu a câştigat în 2018 cu povestirea „Dar dacă” prima ediţie a Premiului Boccace, acordat unei povestiri româneşti de către asociația franceză „Tu connais la nouvelle?”. A participat la numeroase festivaluri literare şi a susţinut lecturi în România şi în străinătate, iar fragmente din cărţile sale au fost traduse în germană, engleză, suedeză, neerlandeză, franceză, spaniolă, catalană, greacă, maghiară, italiană, turcă, slovenă, sârbă, croată, poloneză. Trăiește și muncește în București.

 

Livia Ștefan s-a născut în 1982, în Giurgiu. A publicat volumele de poezie: re.volver (Casa de Pariuri Literare, 2012), Lolita32 (Casa de Editură Max Blecher, 2016), Thanato Hotel  (Casa de Editură Max Blecher, 2019). A realizat, împreună cu Oedip Piaf, coloana sonoră pentru Lolita32 și Thanato Hotel. În 2020, a îngrijit antologia poemelor lui Florin Iaru, Ospiciile imaginației, apărută la editura Cartier. Mai face, din când în când, și fotografie. Performance-uri: Trash the poet, 2010, O înmormântare la Roșia Montana, 2012, Teoria restului (Are cineva o gumiță), 2013 si 2019, The Poet is not starving, 2015, Wrise again – performance colectiv pentru jurnalismul liber, 2015. Are poeme traduse în spaniolă, germană, suedeză, turcă, engleză, poloneză, slovenă. A tradus, pentru Poesis International, poeme de Mia Axelsson și Ai Ogawa.

 

Radu Nițescu (n.1992) a publicat trei volume de poezie: gringo (2012, Casa de Pariuri Literare), Dialectica urșilor (2016, Casa de |Editură Max Blecher), Satao (2020, Casa de Editură Max Blecher). A publicat poezii și traduceri în diverse reviste și antologii și a avut lecturi în mai multe orașe din România și în Germania, Bulgaria și Turcia. În 2016 a primit premiul pentru poezie în limba română Nepotu’ lui Thoreau pentru volumul Dialectica urșilor și în 2020, premiul Tânărul Scriitor al Anului pentru Satao.

 

 

Andrei Doboş s-a născut la 6 august 1984, în Turda. Este absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar în prezent urmează studii doctorale la aceeaşi universitate. În perioada facultăţii a fost redactor la revista Echinox, apoi, între 2009 şi 2014, redactor la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca. A publicat poeme şi articole în revistele România literară, Tribuna, Vatra, Echinox, Steaua etc. A debutat editorial cu mănăştur story, Editura Vinea, 2007 (Premiul „Iustin Panţa”, 2008, şi nominalizare la Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, 2008). În 2011 a publicat volumul de versuri Inevitabil (Editura Casa de Pariuri Literare). În 2015 a publicat la Cartea Românească volumul Valea rea.

 

Toni Chira ( n. 2003) este elev al Liceului Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian” din Dej, a publicat poezii în Vatra și Poesis Internațional, a citit la Institutul Blecher, Nepotu’ lui Thoreau, Cenaclul Republica, StudentFest și la Festivalul Poezia de la Bistrița.

 

 

 

Tudor Voicu s-a născut în data de 29 aprilie 1988, la București. Este absolvent al Facultății de Litere, specializarea Comunicare și Relații Publice, Universitatea din București. A publicat poezii și cronici de carte în revistele „Tribuna”,  „Sintagme Literare”, „Antares”, „Actualitatea literară”, „Urmuz”, „New York Times Magazine”, „Cenaclul de la Păltiniș” și în antologiile „Poemia”, „Soldați în Piața Soarelui”, „5X5+5 Poeți vii”, „PoetArt 100”. Este editor coordonator AgențiadecArte.ro, redactor AgențiadecArte.ro în perioada 2019- 2020. În 2016, la editura Tracus Arte, în Colecția Coșovei, i-a apărut volumul de debut „sticle goale fiare vechi” (imagine copertă: Traian T. Coșovei, „Mic animal marin lipsit de afecțiune”), volum câștigător al Premiului Național pentru debut în poezie „Traian T. Coșovei”, premiu acordat de către editura Tracus Arte în colaborare cu Asociația Culturală Direcția 9 și AgențiadeCarte.ro, în anul 2015. Este organizator și moderator al cenaclurilor Cenaclul 9 și Boema 9, care se desfășoară sub egida Asociației culturale Direcția 9. Experiență profesională: 2021 – editor coordonator AgențiadecArte.ro; 2019-2020 – redactor www.AgențiadecArte.ro ; 2018 – prezent, redactor InfoArt. În 2019 devine membru al Societăţii de Gestiune a Drepturilor de Autor www.operascrisa.ro, iar din 2020, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

 

Victor Țvetov s-a născut în 1990, în Nimoreni – Republica Moldova. Este poet, traducător și unul dintre fondatorii revistei basarabene de literatură – Lolita. A debutat în anul 2015 cu volumul în lipsa unor lucruri importante, la Casa de Editură Max Blecher, pentru care a primit Premiul Municipal pentru Tineret și Premiul Bibliotecii Naționale din Chișinău, pentru debut. Poemele sale au fost traduse în engleză, franceză, rusă, slovenă, greacă și lituaniană etc.

 

 

 

Total Views: 172 ,