Duminică, 21 septembrie 2025, Grădina Muzeului Național al Literaturii Române a găzduit un moment cu totul special în cadrul Festivalului Internațional de Poezie București: evenimentul „Remember Ion Stratan”. Într-un cadru marcat de liniștea blândă a toamnei și de rafinamentul literar al locului, publicul a fost invitat nu doar să asculte poezie, ci să participe la un act de recuperare culturală și de omagiu adus uneia dintre cele mai vii și originale voci ale generației ’80.
Moderată de Călin-Andrei Mihăilescu, întâlnirea i-a adus laolaltă pe Romulus Bucur şi Bogdan Ghiu, doi poeți și prieteni care nu doar că l-au cunoscut pe Ion Stratan, dar i-au împărtășit spiritul, umorul, avangarda și neliniștea creatoare. Cei prezenți nu au asistat la un discurs comemorativ sec, ci la o evocare vie, plină de energie, ironie, emoție și afecțiune – exact în spiritul lui Stratan.
Poezia lui Ion Stratan, în toată libertatea și nonconformismul ei, a fost reactivată prin citate, amintiri și comentarii pătrunzătoare. Fiecare dintre invitați a adus nu doar o perspectivă personală asupra poetului, ci și o reflecție asupra locului său în literatura română contemporană. A reieșit astfel imaginea unui autor dificil de clasificat, dar imposibil de ignorat – un poet care a trăit prin și pentru poezie, cu o luciditate crudă și o sensibilitate ascunsă sub straturi de ironie și joc textual.
Romulus Bucur a evocat dimensiunea teoretică și formală a operei lui Stratan, subliniind rigoarea din spatele libertății aparente a textului. Bogdan Ghiu, cu tonul său reflexiv și subtil, a trasat legături între poezia lui Stratan și tensiunile culturale ale anilor ’80. Călin-Andrei Mihăilescu a completat tabloul cu anecdote savuroase, readucând în actualitate personalitatea complexă și imprevizibilă a poetului.
Într-un mod aproape paradoxal, acest eveniment de comemorare nu a fost deloc solemn sau funebru. A fost un eveniment viu, tonic, în care poezia lui Stratan a fost nu doar citită, ci trăită din nou. A fost o dovadă că memoria culturală nu trebuie să fie rigidă, ci vie, provocatoare și emoționantă. Ion Stratan a fost „remembered” nu ca o figură istorică, ci ca o prezență vie – prin vocea colegilor săi, prin poezia sa și prin reacția publicului.
Credit foto: Dan Marinescu
