Cei care l-au cunoscut, de la marii artişti la marii scriitori europeni şi de oriunde, l-au declarat un profet al artei moderne. Constantin Brâncuşi, de la a cărui naștere s-au împlinit anul acesta 145 de ani, s-a transformat în legendă încă din timpul vieţii, iar creaţia sa a căpătat aspectul unui mit. Cum este înțeles și receptat Brâncuși astăzi și în ce constă universalitatea artei sale, într-un context în care există încă, mai ales în spațiul românesc, un decalaj semnificativ între fondul extrem de vast de teme, dileme şi idei legate de viața și opera sa și nivelul scăzut al unor dezbateri responsabile și asumate pe aceste teme? Ce știm, de fapt, astăzi, despre Brâncuși? Majoritatea exegezelor, dar mai ales textele despre arta sa ne conduc la ideea că revoluţia pe care acesta a înfăptuit-o în cultura modernă are ca punct de plecare atât conştientul, cât şi subconştientul său artistic puternic, remarcabila sa memorie afectivă, arta populară arhaică, un factor important fiind atmosfera artistică pariziană de la începutul secolului trecut.
Luni, 20 septembrie 2021, de la ora 17.00, Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la conferința Constantin Brâncuși – 145, eveniment care va avea loc la sediul expoziției de bază, Strada Nicolae Crețulescu 8. În cadrul acestei întâlniri, vom încerca să pătrundem tainele artei brâncușiene alături de Roxana Rădvan, directoarea Institutului Național pentru Cercetare-Dezvoltare în Optoelectronică, prof. univ. dr. Dorin Ștefan, Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, Pavel Șușară, critic și istoric de artă, publicist și scriitor (intervenție video) și Mircia Dumitrescu, artist plastic. Moderator: prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române.
Tot luni, 20 septembrie 2021, de la ora 17.00, la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu va fi vernisată expoziția Constantin Brâncuși. Pasărea Măiastră, realizată de Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Chișinău. Cu această ocazie, se va lansa și volumul Cumințenia pământului de Dan Grigorescu, o reeditare a volumului apărut în 1988, la Editura Meridiane, în colecția Curente și sinteze. Exegeţii români şi străini sunt cu totul de acord atunci când concluzionează că începutul revoluţiei plastice introduse de Constantin Brâncuşi, momentul de cotitură, se fixează între anii 1907 şi 1910, când sculptorul creează trei dintre cele mai celebre capodopere ale sale din tinereţe: Rugăciunea, Cuminţenia pământului şi Sărutul. Despre acest moment fundamental în istoria artei moderne se dezbate pe larg în acest volum extrem de util nu doar pentru specialiștii în istoria artelor plastice, estetică, filosofie, semiotică sau istoria culturii, ci și pentru pasionații de domeniul artelor sau pentru cei care doresc să își extindă universul cunoștințelor, o carte care conține, pe lângă o cuprinzătoare istorie a începuturilor artei moderne și a explicațiilor legate de integrarea semnificațiilor culturii arhaice în sistemul de metafore al artei moderne, trimiteri la mari gânditori care și-au îndreptat analiza asupra operei de tinerețe a lui Constantin Brâncuși. La eveniment participă Luigi Bambulea, cercetător științific la MNLR, Denisa Șuță, directoarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși” și Iulian Popescu, secretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Cele două evenimente sunt parte a unui proiect amplu, dedicat reperelor culturale pentru promovarea identității românești, realizat de Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul Guvernului României.
