Muzeul Național al Literaturii Române (Strada Nicolae Crețulescu 8) vă invită, începând cu data de 5 octombrie 2022, să admirați expoziția de cărți ilustrate, mai ales pentru copii, realizate de importanți graficieni români și est-germani, în perioada anilor ’60 – ’80, selecție din colecția Herbert Gruenwald, completată cu exemplare din biblioteca GraphicFront.
Coordonator proiect/ Carla Duschka, Atelierul de grafică
Din argumentul expoziției
Lucrările selectate reprezintă o foarte mică parte dintr-o colecție consistentă de cărți valoroase din punct de vedere grafic și nu numai, realizate în perioada 1957–1989.
Expoziția intenționează să pună în lumină respectiv să pornească o discuție aplicată despre profesionalismul exemplar al creatorilor români de ilustrație și de carte, din acele vremuri – lucru cunoscut câtorva oameni din breaslă, și uitat sau mai degrabă necunoscut publicului larg.
În acest sens, expunerea acestor titluri alături de lucrări din fosta Germanie Democrată, publicate la edituri din principalele centre est-germane ale cărții, Leipzig și Berlin, poate trasa interesante paralele stilistice, tehnice sau editoriale. Această alăturare, posibilă prin fericita ‚coabitare’ a numeroase volume din cele 2 țări în colecția H. Gruenwald, ne spune multe despre situația producției de carte de atunci, despre grija și implicarea adesea impresionante a tuturor celor părtași la realizarea unei cărți.
Colaborarea editorială română-germană se încadra într-un firesc al perioadei, fiind vorba de două țări prietene, din cadrul fostului bloc comunist; legăturile între diferitele uniuni artistice existau și permiteau intense schimburi profesionale.
E de remarcat cum dincolo de ideologii, de lipsa libertății, de faptul că titlurile erau trecute obligatoriu prin filtrul cenzurii absurde, creativitatea și rafinamentul ilustratorilor depășeau limitările impuse de realismul socialist – desenul, soluțiile tehnice și vizuale devenind prioritare.
De fapt acesta este argumentul principal al expoziției de față: nivelul excepțional al desenului și al compozițiilor, forța, eleganța și umorul uneori cu nuanțe suprarealiste – îmbinate cu măiestria tehnică, așezarea în pagină și gândirea coerentă a cărții în ansamblu. Aceste calități au conferit un statut solid și o identitate lucrărilor din est, poziționându-le cel puțin la același nivel cu designul de carte din lumea liberă, de dincolo de Cortina de Fier.
„Mi-am dat seama de grija extraordinară a acestor ilustratori pentru toate aspectele cărții, inclusiv mărimea literei, așezarea ilustrațiilor și a vinietelor în pagină. (…) În România comunistă, pentru prima dată, a existat nu doar o dezvoltare coerentă a graficii de carte, în sensul designului modern, dar și un număr impresionant de profesioniști. Este cu siguranță un paradox faptul că un sistem politic bazat pe controlul total al creației artistice și pe uniformizare ideologică, a permis apariția unei diversități stilistice autentice și chiar experimentul ludic în arta cărții.“ (Herbert Gruenwald, într-un interviu acordat lui Igor Mocanu pentru “See what we do!” Pioneer Press, 2013)
Selecția este una subiectivă, făcută din interiorul meseriei. Este un prim demers – ce nu are însă în vedere stabilirea vreunor ierarhii, ci reprezintă o reverență în fața acestor mari desenatori și gravori. Și o reverență în fața meseriei făcută cu adevărată pricepere și rigoare.
Aceste cărți și ilustrații ne arată o combinație probabil perfectă în abordare: între maturitate, spirit ludic și acuratețe tehnică – atingând uneori un nivel ce poate fi considerat reperul „clasic“ în materie de „carte frumoasă“, important de cunoscut și înțeles indiferent de traiectoriile diferite pe care se dezvoltă ilustrația pentru copii și designul de carte din ziua de azi.
Parcursul cărții ilustrate românești a fost nu doar întrerupt în deceniile de după ’89, ci s-a produs chiar o ruptură dureroasă care nu a fost decât parțial depășită sau reparată, cu greu și cu pași mici. În același context, participările la expozițiile internaționale, în special la concursul organizat de Stiftung Buchkunst – care implică existența unei competiții la nivel național – se întâmplă foarte rar sau deloc.
Dintre ilustratorii incluși în această selecție: Josef Hegenbarth, Werner Klemke, Florica și Marcela Cordescu, Klaus Ensikat, Eugen Taru, Eva-Johanna Rubin, Geta Brătescu, Val Munteanu, Done Stan, Mircia Dumitrescu, Silviu Băiaș ș.a.
În completarea acestei reflecții asupra situației graficii de carte autohtone, avem ocazia în cadrul Bucharest Graphic Days, grație Goethe Institut București, să vedem volumele premiate la concursul Cele mai frumoase cărți germane, edițiile 2021, 2022.
