Ziua Națională a Spaniei este sărbătorită în cea de-a doua seară a Festivalului Internațional de Poezie București, 12 octombrie 2021, prin lecturile publice ale poeților spanioli – Jordi Doc, Manuel Rico, Edoardo Moga, Nuria Barrios, Javier Rodríguez Marcos, Maria García Zambrano – ale căror poeme au fost traduse în limba română și care vor participa prin intermediul unor intervenții video.
Printre poeții români care vor participa în persoană: Ion Mureșan, Ioan Es. Pop, Ioana Crăciunescu, Eugen Suciu, Radu Sergiu Ruba.
Lecturile vor fi urmate de un concert de jazz susținut de Mircea Tiberian & Nadia Trohin.
Eveniment organizat cu sprijnul Institutului Cultural Român din Madrid și al Institutului Cervantes din București.
Participarea la evenimente este liberă, iar accesul se face pe baza prezentării certificatului de vaccinare sau a unui test PCR din ultimele 72 de ore ori a unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore şi numai în baza unei rezervări la adresa programe@mnlr.ro sau la numărul 0736.598.451 (WhatsApp).
https://vimeo.com/630894029/
FIPB 2021 ziua #2
Intro FIPB 2021 ziua #2
Lectura poetului Ion Mureșan – min. 9:24
Mircea Tiberian & Nadia Trohin– min. 17:19
Lectura poetului Ioan Es. Pop – 25:43
Lectura poetei Ioana Crăciunescu – 32:47
Mircea Tiberian & Nadia Trohin– min. 41:11
Lectura poetului Eugen Suciu – 48:17
Lectura poetului Radu Sergiu Ruba – 54:08
Lectura poetului Varujan Vosganian – 1:04:01
Mircea Tiberian & Nadia Trohin – 1:11:40
Lectura poetului Nicolae Coande – 1:21:09
Lectura poetului Dumitru Păcuraru – 1:32:42
Lectura poetului Cassian Maria Spiridon – 1:38:14
Lectura poetului Nichita Danilov – 1:42:40
Lectura poetului Jordi Doce – 1:51:45
Lectura poetului Manuel Rico (prezentare de Loreta Popa) – 1:59:33
Lectura poetului Edoardo Moga – 2:03:55
Lectura poetei Nuria Barrios – 2:06:39
Lectura poetului Javier Rodríguez Marcos – 2:12:00
Lectura poetei Maria García Zambrano – 2:16:09
Traducerile din spaniolă în limba română au fost realizate de Elisabeta Boțan – poemele lui Manuel Rico, Melania Stancu – poemele lui Jordi Doce și, împreună cu Jenel Marin și Gabriela Toma, poemele lui Edoardo Moga, Nuria Barrios, Javier Rodríguez Marcos și Maria García Zambrano.
___________________
Poeți spanioli invitați la FIPB
Jordi Doce (Gijón, 1967) este unul dintre cei mai importanți poeţi spanioli actuali. Critic literar și traducător, este doctor în literatură comparată la Universitatea din Sheffield, cu o teză de doctorat despre influența romantismului englez în poezia spaniolă contemporană, care stă la baza eseului său Imán y desafío (IV Premio de Ensayo Casa de América, Península, 2005). A fost lector de limbă spaniolă la Universitatea din Oxford în perioada 1997-2000.
A publicat șapte volume de poezie, printre care amintim: La anatomía del miedo (1994), Otras lunas (2002) și No estábamos allí (Pre-Textos, 2016; cel mai bun volum al anului conform revistei El Cultural, laureat al Premiul Național de Poezie „Meléndez Valdés” pentru cel mai bun volum al anului 2016).
Cele mai recente publicații ale sale sunt: La puerta verde. Lecturas de poesía angloamericana (2019) și antologia de poezie En la rueda de las apariciones. Poemas 1990-2019 (Ars Poetica, 2020). De asemenea, a publicat cărți de proză, aforisme și culegeri de articole. A tradus din poeziile lui W.H. Auden, Paul Auster, William Blake, Lewis Carroll, T.S. Eliot, Thomas de Quincey, John Ruskin etc. Colaborează cu regularitate cu articole în numeroase reviste literare.
No estábamos allí (Nu eram acolo, Junimea, Iași, 2020) a fost tradus în limbile engleză, arabă și italiană.
Manuel Rico (Madrid, 1952) este poet, povestitor și critic literar. Licențiat în jurnalism la Universitatea Complutense din Madrid, a colaborat cu numeroase reviste, printre care El Mundo, Cuadernos Hispanoaméricanos, Ínsula, Letra Internacional, Mercurio, Turia.
Scrie cu regularitate critică de poezie în suplimentul Babelia al cotidianului El País. Este autorul volumelor de poezie La densidad de los espejos (1997), Donde nunca hubo ángeles (2003), Fugitiva ciudad (2012) și Los días extraños (2015). Verano (2008) și Un extraño viajero (2016) sunt cele mai recente romane ale sale. Semnează eseul Memoria, deseo y compasión (2001) despre poesia lui Vázquez Montalbán, precum și jurnalele de călătorie Por la sierra del agua (2007) și Letras viajeras (2016). Cele mai recente cărți publicate: Escritor a la espera. Diarios de los 80 (2019), volumul de poeme Cuaderno de historia (2021), precum și El raro vicio de escribir la vida (2021), o culegere de texte în proză scrise începând cu anul 2007. În 2020 a fost publicată antología Tiempo salvado del tiempo, cu o introducere de Fanny Rubio, și, în același an, s-a reeditat, cu un prolog semnat de José María Merino, romanul El lento adiós de los tranvías.
A primit Premiul Hispano-american de Poezie Juan Ramón Jiménez 1997, Premiul Internațional de Poezie Miguel Hernández 2012 și premiile Andalucía de Novela 2002, Ramón Gómez de la Serna 2009 și Logroño de Novela 2015 pentru Un extraño viajero.
Este președintele Asociației Colegiale a Scriitorilor din mai 2015.
Eduardo Moga (Barcelona, 1962) este poet și eseist. A publicat 18 cărți de poezie, cel mai recent fiind volumul Tú no morirás (Pre-Textos, 2021), precum și jurnale, eseuri și cărți de călătorie. Scrie critică literară în Letras Libres, Cuadernos Hispanoamericanos, Quimera și Turia. A tradus din opérele lui Llull, Rimbaud, Bukowski, Faulkner, Whitman și Evan S. Connell, printre alții. A condus Editora Regional de Extremadura și Plan de Fomento de la Lectura. Este autorul blogului Corónicas de Españia.
Nuria Barrios (Madrid, 1962) este scriitoare și doctor în filosofie. Este autoarea romanelor Todo arde, El alfabeto de los pájaros și Amores patológicos; semnează cărțile de povestiri Ocho centímetros, El zoo sentimental și Balearia, precum și cărțile de poezie La luz de la dinamo, câștigătoare a Premiului Ibero-american de Poezie Hermanos Machado, Nostalgia de Odiseo și El hilo de agua, câștigătoare a Premiului Ateneo de Sevilla. Ca povestitoare este prezentă în numeroase antologii, cea mai recentă: Tsunami, miradas feministas. Este traducătoarea în limba spaniolă a lui John Banville/Benjamin Black. Cele mai recente traduceri ale sale sunt Los muertos, de James Joyce, și poemul La colina que ascendemos, al scriitoarei americane Amanda Gorman.
Javier Rodríguez Marcos (Nuñomoral, Cáceres, Spania, 1970) este autorul cărților de poezie Mientras arden (Hiperión. Premio Jaén de poesía), Frágil (Hiperión. Premio El Ojo Crítico de Poesía de RNE) și Vida secreta (Tusquets). A publicat, de asemenea, eseurile Los trabajos del viajero: tres lecturas de Cervantes (ERE), Minimalismos (Gustavo Gili) și cronica despre cutremurul din Chile din 2010, Un torpe en un terremoto (Debate). În 2001 a fost comisarul expoziției Minimalismos.Un signp de los tiempos, organizate la Muzeul Reina Sofia. În prezent, coordonează rubricile literare ale Babelia, suplimentul cultural al ziarului El país.
María García Zambrano (Elda, Alicante, Spania, 1973) este licențiată în jurnalism, a a absolvit Masteratul de Literatură Modernă la Universitatea Paris-Diderot, a studiat lingvistica la Universitatea Pontificală din Peru și poezia hispano-americană la Universitatea din Buenos Aires. A susținut doctoratul în literatură la Universitatea din Sevilla. În colaborare cu diferite instituții, coordonează ateliere și seminarii de poezie scrisă de femei. Este profesor de literatură spaniolă în Madrid, unde locuiește. Face parte din consiliul de administrație și din comisia asociației poetelor Genialogías, al cărei președinte a fost începând de la înființare, din 2015, și până în 2019. Este membră a Asociației Colegiale a Scriitorilor din Spania (ACE) în cadrul căreia a participat cu activități de promovare a scrierilor femeilor scriitoare.
A publicat volumele de poezie: El sentido de este viaje (Aguaclara, Premiul Paco Mollá, 2007); Menos miedo (Premiul Carmen Conde al Editurii Torremozas și Premiul Ausiàs March pentru cel mai bun volum de poezie 2012); La hija (El Sastre de Apollinaire, 2015); Diarios de la alegría (Sabina, 2019). Versurile sale se regăsesc în antologii precum Rojo-dolor (Editorial Renacimiento, 2021); A poema abierto (Universidad de Salamanca, 2020); Insumisas (Baile del sol, 2019); Qué será ser tú (Universidad de Sevilla, 2018); En legítima defensa. Poetas en tiempos de crisis (Bartleby Editores, 2014), Voces del Extremo. Poesía y resistencia (Editorial Amargord, 2014). În reviste: Turia, Revista de Occidente, Tendencias21, Nayagua, La libélula vaga, La Tribu, Nervo (revistă portugheză), Revista Innombrable, Elipsis (revistă ecuatoriană). Versurile sale au fost traduce în română, portugheză, franceză și italiană.
A participat la festivaluri de poezie precum Voix Vives (Toledo), Poetas en mayo (Vitoria), PoeMad (Madrid), Voces del extremo (Logroño y Madrid), Torrepoético (Torrelodones).
_____________________
Poeți români invitați la FIPB 2021 ziua #2
Ion Mureșan este poet, eseist și publicist. Născut la 9 ianuarie 1955, în localitatea Vultureni, judeţul Cluj. Studiază istoria şi filosofia la Universitatea „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca. În timpul studenţiei este redactor la revistele Echinox şi Napoca Universitară. Având în vedere că în acea perioadă regimul comunist a „închis” marile oraşe, între 1981-1988 este profesor de istorie în satul Strâmbu, judeţul Cluj. În perioada 1988-1998 este redactor la revista de cultură Tribuna din Cluj-Napoca. După Revoluţia din 1989, la fel ca alţi scriitori, se dedică publicisticii, scriind articole de opinie, editoriale, reportaje, eseuri politice. Astfel ajunge redactor, șef departament cultură la o serie de reviste şi ziare regionale: NU, Evenimentul Zilei, Ziarul de Cluj şi director editorial și redactor-şef la Transilvania Jurnal. Publică poezii şi eseuri, recenzi în principalele reviste literare ale ţării.
Din anul 2006 este redactor-şef al revistei de cultură VERSO, editate de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj şi redactor la revista Poesis International.
Publică următoarele cărţi: Cartea de iarnă – poezie (1981, Premilul Uniunii Scriitorilor din România); Poemul care nu poate fi înţeles – poezie (1993, Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Cartea Pierdută – o poetică a urmei – eseuri (1999, Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor); Carnavalul din poiană – teatru pentru copii (2004, Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor); Pahar – poezie (2007); cartea Alcool – poezie (2010, Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi Premiul Academiei Române); Oglinda aburită, eseuri conversaţionale (2013, Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România); Poezii (antologie, Ed. Paralela 45, 2014). Pahar (ediția a II-a. Ed. Școala Ardeleană, 2015). Cărțile sale au fost traduse în franceză, germană și engleză: Le mouvement sans coeur de l’image – poezie (Editions Belin, Paris, 2000); Acces interzis – Zugang verboten – poezie – buroabrasch (Viena, 2008, ediţie bilingvă, română-germană); The book of winter and other poems (Ed. Plymouth Press University, 2011). Prezent în antologii de poezie apărute în Italia, Franţa, Germania, Ungaria, Serbia, SUA, Anglia etc.
În anul 2008, prestigioasa revista Vatra îi dedică poetului un număr întreg de revistă sub genericul Poetul for ever – Ion Mureşan. În anul 2014 i se decernează Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia, Botoșani. Distins cu ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler.
Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramureş. Printre cărţile publicate în România: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească, 1994 – premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din România şi din Republica Moldova; Porcec, Cartea Românească, 1996; Pantelimon 113 bis, Cartea Românească, 1999 – premiul Academiei Române, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti; Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003 – premiul USR; Unelte de dormit, Cartea Românească, 2011 – premiul „Cartea de Poezie a Anului”, oferit de Fundaţia Naţională pentru Ştiină şi Artă din Bucuresti; Premiul Radio România Cultural; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; 1983. Marş / 2013. Xanax, Editura Charmides, 2013; Arta fricii, Editura Charmides, 2016, Premiul „Scriitorul lunii iulie 2016” al USR – filiala Iaşi. În alte ţări: Ieud utan utgang, Ed. Tranan, Stockholm, Suedia, 2009; Sans issue, Ed. L’Oreille du Loup, Paris, Franța, 2010; No Way Out Of Hadesburg, Ed. Universităţii Plymouth, Marea Britanie, 2011; El Ieud sin salida și No Exit, Ed. Baile del Sol, Tenerife, Spania, 2011; Nem mertem kialtani soha, Ed. AB-ART, Slovacia, 2012; Ieud bez wyjscia i inne wiersze, Fundacja Pogranicze, Polonia, 2013; Assedegats. Dos poetes transsilvans: Ion Mureşan i Ioan Es. Pop, AdiAedicions, Mallorca, Spania, 2016; Un giorno ci svegliamo vivi. Ieud senza uscita, Ed. Valigie Rosse, Italia, 2016; Адът без изход (Adat be izhod), Editura DA, Sofia, Bulgaria, 2016. A fost laureatul primei ediţii (2009) a Premiilor Niram Art de la Madrid. Radiodifuziunea suedeză l-a desemnat „Poetul lunii august 2010”. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, în anul 2012, Premiul „Primăvara Europeană a Poeţilor”. În 2016, la Veneția, i s-a decernat Premiul „Ciampi Valigie Rosse” pentru volumul Un giorno ci svegliamo vivi.
Ioana Crăciunescu, actriţă de teatru şi cinema, poetă, s-a născut în 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: Duminica absent, 1980; Supa de ceapă, 1981; Iarna clinică, 1983; Mașinăria cu aburi, 1984; Creștet și gheare, 1998; Supa de ceapă/Soupe à l’oignon, 2007; Mon general, 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor Români, a UCIN şi UNITER.
Nicolae Coande s-a născut în 1962, la Osica de Sus, Olt. Locuieşte în Craiova, unde propune întâlniri cu scriitori, poeţi şi artişti – pentru ca gustul literaturii şi aroma prieteniei să nu piară în oraş. A publicat nouă cărți de poezie. A debutat cu placheta de poeme În margine (1995), premiată de Uniunea Scriitorilor din România. Cea mai recentă carte de poeme: Memoria unui mort este memoria mea (Casa de Editură Max Blecher, 2019). A publicat șase culegeri de publicistică, eseuri, critică literară. Cea mai recentă carte de critică literară: Manualul Vânătorului de Poeți, I-II (Ed. Hoffman, 2021). A primit două premii ale Uniunii Scriitorilor din România (1995, 2003). Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul Plagiator.1962 (Ed. Măiastra, 2017). Scriitor în rezidență invitat de fundații germane, austriece, elvețiene: Fundaţia „Heinrich Böll” (Langenbroich, Köln), 2003-2004; Fundaţia „Künstlerdorf Schöppingen” (Münsterland), 2008; „quartier 21”, Viena, 2014-2015; Château de Lavigny, Elveția, 2017.
Eugen Suciu (născut în 1952) este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul Bucuria anonimatului în 1979, pentru care a obţinut Premiul de debut al Editurii Albatros. În 1991 îi apare volumul Cinema Union, la Universitatea de Artă din Bucureşti. Volumul Bucuria anonimatului a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri Motanul (Editura Cartea Românească), cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican. În 2013, apare volumul Ţeasta (Editura Tracus Arte), pentru care a primit Premiul „Cartea de poezie a anului 2013” acordat de Uniunea Scriitorilor din România. Volumul Frica, Editura Tracus Arte, a primit Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din România în 2017.
Dumitru Păcuraru (n. 1955), poet, jurnalist, comentator politic, monografist. Debutul din 1988 cu volumul „Miere de Viespi”, prezentat de Nicolae Manolescu și Ion Gheorghe, este urmat de o apreciabilă distanță în timp de „Salutator universal” (ed. Limes, Cluj, 2008).
De același autor: „Versuri/ Versek” (AB-ART, Budapesta, 2009), „Poeme din altă carte” (Brumar, Timișoara, 2010), „Aurel Popp, între două culturi” (RAO, București, 2017), „Punctul de inversare a memoriei” (Max Blecher, Bistrița – Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017) „Măcelăria și alte poeme” (Tracus Arte, București, 2019), „În atelierul lui Aurel Popp” (Tracus Arte, București, 2019). Împreună cu scriitorul german Paul Hermann lucrează la romanul „Irascibilul domn Vasko”.
Radu Sergiu Ruba s-a născut la 14 octombrie 1954, la Ardud, Satu Mare. A absolvit Facultatea de Limbi Străine, secţia franceză-engleză a Universităţii Bucureşti. Este poet, eseist şi prozator, autor a optsprezece cărţi. S-a afirmat, de asemenea, ca traducător şi radiojurnalist. A debutat editorial în 1983 cu volumul de poeme Spontaneitatea înţeleasă, publicând ulterior alte şase. Pentru poezie, a luat premii în Statele Unite, Australia şi în România. Cu poeme, eseuri şi proză scurtă, a apărut în antologii şi publicaţii din Franţa, Bulgaria, Portugalia, Cehia, Ungaria, Australia şi Statele Unite. În 1993, i s-a decernat Premiul Ministerului de Externe al Franţei la Festivalul Mondial al Nuvelei Francophone. Romanul său „O vară ce nu mai apune”, petnru care a primit Premiul Academiei Romîne în 2016, a fost tradus şi publicat în engleză, italiană şi portugheză. Un alt roman, „Guantànamo”, este tradus în italiană. Cea mai recentă carte de proză a sa este romanul „Semnătura indiană”, octombrie 2021, iar în materie de poezie, volumul „Levitaţia”, aflat sub tipar. Alte cărţi de versuri cu premii importante în ţară sunt „Graţia Dizgraţia” şi „Nu înţeleg ce mi se-ntâmplă”. R. S. Ruba a reprezentat România la Festivalul Noaptea Literaturii Europene de la Lisabona în 2018. Este autorul celei dintâi cărţi din literatura română redactată cu un program care transformă textul în voce electronică.
Horia Gârbea, născut în 1962, la Bucureşti, este scriitor și traducător. A deținut de-a lungul timpului numeroase funcții în instituții culturale (secretar literar la Teatrul „Toma Caragiu” Ploieşti; preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, filiala Uniunii Scriitorilor din România; preşedinte al Filialei București – Dramaturgie a USR; preşedinte al Filialei București – Poezie a USR; director de imagine al USR; membru ales în Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor; secretar general de redacție la revista „Luceafărul de dimineață”, vicepreședinte al Institutului Cultural Român). Dintre volumele publicate: Doamna Bovary sunt ceilalţi (1993); Proba cu martori (poezie, Cartea Românească, 1996); Misterele Bucureştilor (proză scurtă, Cartea Românească, 1997); Căderea Bastiliei (roman, Allfa, 1998); Cine l-a ucis pe Marx? (teatru, Vinea, 2001); Creșterea iguanelor de casă (poezie, Vinea, 2003); Arte parţiale (critică, Editura Muzeului Literaturii Române, 2005); Trecute vieți de fanți și de birlici (eseuri, Cartea Românească, 2008); Fratele mai deștept al lui Kalașnikov (proză scurtă, Ed. Limes, 2010); Pantera sus, pe clavecin (poezie, Tracus Arte, 2011); Cântecele lui Huppy (poezie, Editura Neuma, Cluj, 2016); Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din Lună (roman, Neuma, 2016); Trei piese cu mistere (teatru, Tracus Arte, 2016). Participă la retraducerea operelor lui Shakespeare, sub coordonarea lui G. Volceanov (la Editura Tracus Arte). A scris nenumărate scenarii de film şi TV, a îngrijit antologii și a prefațat volume.
Cassian Maria Spiridon s-a născut în Iaşi, Romania. Absolvent al Facultății de Mecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti. A fondat noua serie a revistei „Timpul” şi a înfiinţat Editura Timpul, pe care o conduce şi în prezent. A fondat Poezia, revista de cultură poetică, şi a fost cofondator şi redactor-şef al Caietelor de la Durău. Din 1995 este director al revistei Convorbiri Literare, Iaşi. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societăţii Ziariştilor Români şi al Asociaţiei Ziariştilor Români, membru al PEN-Club-ului european şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi. A debutat (în presa literară) în revistele Amfiteatru şi România literară. A publicat circa 70 de volume de poezie, critică şi eseu. A primit Premiul Academiei Române pentru poezie, două premii ale Uniunii Scriitorilor din România şi alte numeroase premii şi distincţii. A fost distins cu meritul Cultural în grad de Comandor.
Invitat și participant la festivaluri naţionale şi internaţionale de poezie: Festivalul internaţional de Poezie de la Medellin, Columbia, Bienala internaţională de Poezie de la Liège, Belgia, Luna culturii româneşti de la Marsilia, Franţa, Întâlnirea Poeţilor Lumii Latine, Mexic, Festivalul Internaţional de Poezie de la Havana, Cuba, Festivalul de poezie Li Bai – Du Fu, Tianshui, China (unde a primit Premiul Internaţional pentru Poezie).
Poezia lui a fost tradusă în peste douăzeci de limbi şi publicată în volume de autor, în Franța, Germania și China, precum și în de numeroase antologii din ţară şi străinătate.
Varujan Vosganian, poet și prozator, s-a născut la Craiova, în 25 iulie 1958. A absolvit Facultatea de Comerț a Academiei de Studii Economice și Facultatea de Matematică a Universității București și are un doctorat în economie. A avut o îndelungată prezență în Palamentul României și a fost în mai multe rânduri ministru al Economiei și al Finanțelor. Este președinte al Uniunii Armenilor din România și prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. Alături de numeroase lucrări teoretice, mai ales cu subiecte economice, a publicat volumele de poezie Şamanul albastru (1994), Ochiul alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de braţe (2004), Cartea poemelor mele nescrise (2015) și Ei spun că mă cheamă Varujan (2019).
Romane: Cartea şoaptelor (2009), Copiii războiului (2016), Patimile după Gödel (2020). Nuvele: Statuia Comandorului (1994; 2018) și Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri (2013). Romanul său, Cartea șoaptelor, a fost apreciat de critica literară și i-a adus o recunoaștere internațională, precum și Premiul Literar al Europei Centrale Angelus. Cărțile sale au fost traduse în peste douăzeci de limbi.
Nichita Danilov este poet, prozator și publicist. S-a născut în 1952, în jud. Suceava. Urmează cursurile unei școli postliceale de arhitectură (1971-1973) și Facultatea de Științe Economice din Iași (1974-1978). În anii ’80 e angajat corector, apoi redactor, la revista „Convorbiri literare”. Din 1992, director al teatrului „Luceafărul”. În 1993 este secretar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași. După 1996 intră în diplomație. Este responsabil cu afacerile culturale ale Ambasadei României din Republica Moldova. Din 2013, este director adjunct la ICR Chișinău. Debutul editorial are loc în 1980 cu volumul de poeme Fântâni carteziene (Junimea). Volume publicate (selectiv): Câmp negru (poezii, Cartea Românească, 1982); Arlechini la marginea câmpului (poezii, Cartea Românească, 1985); Deasupra lucrurilor, neantul (poezii, Cartea Românească, 1990); Urechea de cârpă (proză și pamflete, Boema, 1993); Apocalipsa de carton (eseuri, Institutul European, 1993); Mirele orb (poezii, Junimea, 1995); Nevasta lui Hans (proză, Moldova, 1996); Suflete la second-hand (poezii, Vinea, 2000); Tălpi (roman, Polirom, 2004 – Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Iași); Maşa şi Extraterestrul (roman, Polirom, 2005); Centura de castitate (versuri, Cartea Românească, 2007, volum premiat cu numeroase distincții); Imagini de pe strada Kanta (Tracus Arte, 2011 – Premiul pentru poezie al revistei Observator cultural); Recviem pentru țara pierdută (Cartea Românească, 2016 – Premiul USR, Filiala Iași), Locomotiva Noimann (2008, Marele premiu al revistei Poesis, Premiul pentru Proză al revistei Argeș, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași); Ambasadorul invizibil (2010, 2018), Omul din eprubetă, Editura Polirom, 2021. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al PEN Club România. Poeziile sale au fost traduse şi publicate în diverse reviste din SUA, Anglia, Cehia, Slovacia, Franţa, Spania, Letonia, Ungaria, Italia, Rusia, Ucraina, Serbia, Estonia etc., sub semnătura unor traducători de prestigiu ca Adam J. Sorkin, Sean Cotter, Brenda Walker, Leon Briedis, Lidia Nasinova, Danilo De Salazar, Maria Dinescu, Emanoil Marcu.
