În urmă cu 100 de ani, în 23 noiembrie 1920, se năștea Paul Celan, pseudonimul lui Paul Antschel, poetul român de limbă germană, care a marcat prin opera sa o cotitură radicală în istoria liricii moderne, nu puțini critici și istorici literari numindu-l „cel mai mare poet de limbă germană din perioada postbelică”.
Declarând, în mai multe ocazii, că are o relație poetică aparte cu Paul Celan, întrebată de Iuliana Miu, scriitoarea și traducătoarea Nora Iuga vorbește despre cum receptează și asimilează ea poezia marelui scriitor român de limbă germană și despre cum scrisul devine „exercițiu de respirație”. Aflăm cum lectura ia forma unui dialog al tăcerilor și care sunt concordanțele dintre poezia Norei Iuga și cea a lui Paul Celan: fragmentarismul specific visului, care reclamă o logică a incompatibilității, eliberarea de o sintaxă certă, acumulările de tensiuni psihice și de intertexte cognitive. Tot aici, Nora Iuga povestește despre biografia tragică a lui Paul Celan și ne introduce în atmosfera bucureșteană în care acesta a trăit pentru o scurtă perioadă.
______________________________
Prof. univ. dr. Gabriel Horațiu Decuble, directorul Departamentului de Limbi și Literaturi Germanice de la Universitatea din București, care a avut o contribuție semnificativă în realizarea expoziției „Paul Celan 100 – Printre cuvinte/ Unter den Wörtern”, a acceptat invitația Muzeului Național al Literaturii Române de a prezenta pe scurt, într-o înregistrare realizată de Luana Stroe, legătura indisolubilă dintre biografia și devenirea poetică a lui Paul Celan, cu câteva exemple edificatoare.
______________________________
După ce supraviețuiește experienței concentraționare, în primăvara anului 1945, Paul Celan ajunge în București, acolo unde traduce din rusă, franceză sau engleză, fiind redactor al Editurii Cartea Rusă. Poetul Alfred Margul-Sperber devine mentorul tânărului Celan, iar în aceeași perioadă se leagă și prieteniile trainice cu Petre Solomon și Nina Cassian, dar și apropierea de grupul suprarealist. În perioada bucureșteană, Paul Celan va scrie și câteva poeme în proză, în limba română, experimentând tehnici suprarealiste, păstrând însă o notă extrem de personală. Despre această perioadă mai puțin dezbătută, despre particularitățile operei celaniene și despre ce anume îl face pe Paul Celan un mare poet, aflăm împreună dintr-un dialog deschis între Michael Finkenthal, scriitor și cercetător în domeniul ştiinţelor naturale la Universitatea „Johns Hopkins”, Baltimore, S.U.A., cu preocupări în sfera filosofiei existențiale și legătura acesteia cu avangarda literară a secolului XX, și prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul MNLR.
