Colocviul internaţional „Dante Alighieri – 700” | 9 – 10 septembrie 2021

0
22

Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române şi cu sprijinul Institutului Cultural Român, organizează Colocviul internaţional Dante Alighieri – 700, prilejuit de împlinirea a 700 de ani de la moartea poetului, filosofului și omului politic Dante Alighieri, personalitate complexă a culturii europene şi universale. Colocviul face parte dintr-un proiect amplu, organizat în colaborare cu partenerii menţionaţi mai sus, precum şi cu Romfilatelia şi Teatrul Nottara, care cuprinde expoziţia-eveniment Dante – 700 | „Pentru a revedea stelele” | Ilustratori români ai operei lui Dante – Mac Constantinescu şi Marcel Chirnoagă – incunabule și ediții rare (Biblioteca Academiei Române, Sala Theodor Pallady, 1 – 10 septembrie 2021) precum şi spectacolul Călătoria lui Dante, recital extraordinar al actorului Emil Boroghină, care va avea loc în 11 septembrie 2021, ora 18.00, la Teatrul Nottara.

Programul colocviului reuneşte scriitori şi specialişti din ţară şi din străinătate, care îşi propun să discute pe marginea actualităţii şi moştenirii lui Dante Alighieri în cultura română, europeană şi universală, de la primele comentarii la Divina Comedie, din timpul vieţii autorului, până la cele mai recente studii şi traduceri ale operelor sale, despre construcţia personajelor, precum şi despre ilustraţiile lui Botticelli la capodopera dantescă.

9 septembrie 2021

Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu, Biblioteca Academiei Române
Calea Victoriei 125

ora 10.00

Cuvânt în deschiderea colocviului

Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române
Excelenţa Sa, Domnul Alfredo Maria Durante Mangoni, Ambasador al Italiei în România
Mirel Taloș, Președintele Institutului Cultural Român
Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, Director general al MNLR

ora 10.30

Ana Blandiana, Liberta va cercando, ch’e si cara

Scurtă intervenţie despre semnificaţia sărbătoririi lui Dante, primul mare poet al Europei în contextul atacurilor împotriva culturii europene.

COPYRIGHT 2008 ARTISTA PHOTO AGENCY

Ana Blandiana (nume literar al Otiliei Valeria Rusan, născută Coman) este autoarea a 16 volume de versuri, 2 volume de nuvele fantastice, 1 roman şi 10 volume de eseuri, publicate în limba română începând din 1964, reeditate în ultimii ani în numeroase ediţii, şi a 89 de volume apărute în 25 de limbi. Este laureată a mai multor premii naţionale şi internaţionale: Premiul Internaţional Herder (Austria), Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu, Premiul Internaţional Vilenica (Slovenia), Premiul Internaţional Camaiore, Premiul Internaţional Acerbi (Italia), Premiul Poetul European al Libertăţii (Polonia), Premiul Griffin pentru excelenţă în poezie (Canada), Premiul Naţional de Poezie Lucian Blaga, Premiul Cununa de aur de la Struga (Macedonia), dar şi subiectul a trei interdicţii de publicare: 1959-1964, 1985, 1988-1989.

După 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine între 1990 şi 2004 (apoi preşedinte de onoare). În această calitate organizează  în România cinci conferinţe internaţionale PEN, cu participarea a numeroşi scriitori din majoritatea ţărilor europene. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator (împreună cu Romulus Rusan) şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliui Europei, la Sighet, primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume. Este membră a Academiei de Poezie Stephane Mallarmé, a Academiei Europene de Poezie şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO). Membru correspondent al Academiei Române. Cavaler al Legiunii de Onoare.

ora 11.30

Bruno Mazzoni, Despre actualitatea lui Dante

Dincolo de bine cunoscuta formulare oferită nouă de Italo Calvino (‘classico’ è un testo che “non ha mai finito di dire quel che ha da dire”), îmi place să cred că opera lui Dante are o modernitate cu totul aparte, în primul rând pentru că a inovat, după cum se ştie, compunând Divina Commedia nu în latină, după obiceiurile vremii, ci în ‘volgare’, dar şi pentru faptul că a introdus pentru prima dată în spaţiul literar – un lucru rar întâlnit din păcate în secolele următoare – o îmbinare inedită între cultura ştiinţifică (deja experimentată de el în Convivio, un fel de enciclopedie laică) şi poezia religioasă şi nu numai.

Bruno Mazzoni predă limba şi literatura română la Universitatea din Pisa, unde este decan al Facultăţii de Limbi Străine. Este unul dintre cei mai importanţi traducători din română în italiană, printre autorii traduşi numărându-se Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Herta Müller, Max Blecher, Denisa Comănescu. Și-a manifestat interesul pentru cultura română încă din anii studenției, la Universitatea „Federico II“ din Napoli, când, după ce a primit o bursă în România, a ales un subiect legat de ideologia lingvistico-literară și mișcare politică la Școala Ardeleană pentru lucrarea de diplomă. Ulterior, a urmat studii doctorale în România, sub îndrumarea prof. univ. Iorgu Iordan. A fost lector de limba italiană la Universitatea din București și conferențiar la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Este autor al unor studii dedicate lui Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu, dar și al unui volum despre inscripțiile din Cimitirul de la Săpânța, „Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpânţa” (Edizioni Ets, 1999). În 2003, a primit Premiul național pentru traducere din partea Ministerului pentru Bunurile culturale ale Italiei. Este Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara și al Universității București.

ora 12.30

Laszlo Alexandru, Despre empatie la Dante

Divina Comedie a atras atenția și a rămas în percepția marelui public prin osatura etică a discursului său artistic, prin pedepsele înfiorătoare și torturile groaznice la care sînt supuși păcătoșii din Infern și Purgatoriu. Aceste detalii de suprafață au adus-o chiar în apropierea romanelor gotice sau de factură horror, iar Dante și-a atras reputația de om aspru, încrîncenat și mereu nemulțumit. Totuși, la o privire mai atentă, se pot identifica anumite pasaje, în care poetul își atenuează condamnările sau își potențează surprinzător recompensele, știrbind regulile filosofico-teologice pe care le-a plasat la temelia capodoperei sale. Este vorba de personaje punctuale, care beneficiază de indulgența neașteptată a poetului, sau de emoția sinceră a protagonistului călător prin lumea cealaltă (războinicul Saladin, filosofii Avicenna și Averroes, plasați în Limb, nobila Francesca da Rimini, pedepsită în Infern). Altele sînt răsplătite prin imagini înălțătoare, în pofida șovăielilor pe care le-au ilustrat în realitatea lor biografică (politicianul Cato și împăratul Traian, în Purgatoriu; același Traian și Rifeu, promovați ca păgîni în Paradis, sau filosoful Siger de Brabant). În loc să fie autorul predispus la judecarea excesiv de aspră a greșelilor și la detalierea perversă a supliciilor, Dante Alighieri se vădește, la o examinare mai nuanțată, artistul care se implică, plin de empatie, alături de unele personaje, le înțelege opțiunile biografice, în sinea sa, și le măsoară indulgent, atunci cînd nu le poate glorifica.

Laszlo Alexandru s-a născut în Cluj. Este profesor de italiană, doctor în Filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Dintre cărţile despre literatura română și italiană, amintim: Stări de spirit, 2018; Conferințe literare, 2019; Cum se inventează un huligan? Mihail Sebastian, ziarist la Cuvîntul”, 2019; Per la selva oscura. Dante parlato (con Ovidiu Pecican), 2013, 2021; A revedea stelele. Contribuţii la studiul operei lui Dante, 2013, 2018; Lectura lui Dante. Infernul; Purgatoriul; Paradisul, trei volume, 2020. A tradus din franceză sau din italiană în română diverși autori: Romain Gary, Raymond Queneau, Catherine Siguret, Umberto Eco, Giovanni Papini, Luigi Pirandello etc.

10 septembrie 2021

Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu, Biblioteca Academiei Române
Calea Victoriei 125

ora 10.00

Marco Grimaldi, Dante ieri e oggi (Dante, ieri şi azi)

Când Dante a devenit Dante? Astăzi, în vremea lecturilor publice, a podcast-urilor, a jocurilor pe calculator şi a benzilor desenate inspirate de Comedia lui Dante, precum şi a iniţiativelor organizate în perioada 2015 (la 750 de ani de la naştere) şi 2021 (la 700 ani de la moartea scriitorului), ne-am obişnuit să ne raportăm la Dante ca sommo poeta, padre della lingua italiana. De fapt, moştenirea lui Dante este răspândită şi întreruptă, din momentul în care, în viaţă fiind, poemele sale circulau în diferite părţi ale Italiei, şi din momentul în care, la puţin timp după moartea sa, au apărut primele comentarii la Divina Comedie, şi până astăzi, când Dante, în Italia şi în multe alte ţări, este studiat în şcoli şi la universitate. Dar nu este o poveste lineară. Din acest motiv, este interesant să încercăm să reconstituim urcuşurile şi coborâşurile acestei moşteniri.

Marco Grimaldi cercetător la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității Sapienza, Roma. A obținut doctoratul în Filologie Romanică la Școala Europeană a Universității din Siena; a fost membru al Institutului Italian de Studii Istorice din Napoli și a lucrat la Universitatea Paul-Valéry – Montpellier III și la Universitatea din Trento. Conduce unitatea de cercetare a proiectului FIRB Italia trubadurilor: repertoriu computerizat de poezii trubadure referitoare la istoria Italiei. Este membru al Centrului Pio Rajna, al Societății Italiene de Filologie Romanică, al Asociației Internaționale a Etudes Occitanes și al Asociației Italienilor; este membru al Comitetului științific al Rivista di Studi Danteschi și colaborează cu BEdT – Bibliografia electronică a trubadurilor. El se ocupă de îngrijirea „Noii ediții adnotate a lucrărilor lui Dante Alighieri” (NECOD).

ora 11.00

Filippo La Porta, Il bene e gli altri: Dante e una morale non moralistica
Intervenţie video

Filippo La Porta este eseist, jurnalist și critic literar de prestigiu. A publicat numeroase volume de critică și eseistică literară, printre care La nuova narrativa italiana. Travestimenti di fine secolo (Bollati Boringhieri, 1994), Dizionario della critica militante. Letteratura e mondo contemporaneo (cu Giuseppe Leonelli, Bompiani 2007), Poesia come esperienza. Una formazione nei versi (Fazi Editore, 2012) etc.

ora 12.00

Dalina Bădescu, Infernul lui Dante în viziunea lui Botticelli

În 1480 Sandro Botticelli începe ilustrațiile la Divina Comedie a lui Dante Alighieri. Mapa debutează cu o hartă detaliată a Infernului și continuă cu 92 de ilustrații, unele terminate, altele lăsate în varii etape de lucru. Ceea ce îi aproprie pe cei doi mari artiști în afara puterii creatoare colosale este un tip de narație care se apropie mai mult de filosofia creștină răsariteană sau, mai bine spus, de cea bizantină primară. Soluțiile plastice pe care Botticelli le adoptă pentru a reprezenta drumul lui Dante prin cele trei geografii ale Lumii de Dincolo sunt unice în arta Renașterii și dezvăluie o posibilă cale de împăcare a celor două mari paradigme artistice: cea materialistă, descriptivă a Occidentului, și cea energetică, non-figurativă a Răsăritului.

Dalina Bădescu (n. 1990, Craiova), pictor şi istoric de artă, doctorandă a Şcolii Doctorale de Arhitectură Ion Mincu din București. Domenii de cercetare: artă plastică românească modernă și contemporană, artă și arhitectură sacră, cartografie istorică.

Sediul MNLR, Strada Nicolae Creţulescu 8

ora 18.00

Traducerile operelor lui Dante Aligheri în limba română
Prezintă: Victor Ivanovici şi Bruno Mazzoni

Au existat, de-a lungul timpului, mai multe traduceri ale operei lui Dante, Divina comedie, în limba română, realizate după diferite ediţii, apelându-se la numeroase comentarii din literatura de specialitate: de la cea versiunea propusă de George Coşbuc până la cea mai recentă, realizată de Cristian Bădiliţă, pe care acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, o apreciază ca fiind o versiune fidelă a textului lui Dante: „Opera dantescă a lui Cristian Bădiliţă are nevoie de un public cultivat, capabil să aprecieze mesajul autorului de la 1300, conjugat cu învăţătura înaltă a autorului din anii 2000. Acesta din urmă, exersat atât de spectaculos în teologie, poezie, proză, istorie, dar şi în matematică, fizică (din anii liceului), adică în acele arte liberale care au făcut faima marilor intelectuali ai Europei şi care îmbină imaginaţia şi talentul literar cu proprietatea şi corectitudinea stilului, poartă în sine harul creaţiei originale şi al recreării pentru contemporani a marilor opere de odinioară”.

Victor Ivanovici (n. 1947, Tulcea, România) este absolvent al Facultăţii de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale din cadrul Universităţii din Bucureşti; specializare postuniversitară la Universitatea din Málaga (Spania); doctorat la Universitatea din Cluj (România), cu o teză despre opera lui Gabriel García Márquez (1993). Din 1985 locuieşte şi lucrează în Grecia. În 2003 a ocupat prin concurs postul de profesor de Literatură Hispanică la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Salonic. Actualmente are gradul de profesor emerit. Victor Ivanovici este un redutabil autor de cărţi de eseuri şi studii de hispanistică, românistică, neoelenistică, literatură comparată şi teoria traducerii. Lucrările sale sunt deopotrivă scrise în română, greacă, spaniolă şi franceză. De asemenea, Victor Ivanovici a semnat numeroase traduceri. Amintim doar: Odysseas Elytis (în română şi spaniolă); Octavio Paz (în română şi greacă); Paul Celan – poemele româneşti (în greacă şi spaniolă); Gellu Naum (în greacă şi spaniolă); Nichita Stănescu (în greacă); Ion Vianu (în spaniolă); Norman Manea (în greacă și spaniolă). Bibliografie selectivă: Triptic neoelenic. Cavafis, Seferis, Sikelianós (în greacă), Atena, Hexantas, 1979; Formă şi deschidere (în română), Bucureşti, Eminescu, 1980 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1981); El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana (în spaniolă), Quito, Casa de la Cultura Ecuatoriana, 1998; Gabriel García Márquez y su Reino de Macondo (în spaniolă), Madrid, Sial, 2008 (Premiul Internațional Sial, pentru eseu), Un caftan pentru Don Quijote (în română), București, Ideea Europeană, 2011; La casa del Poeta, volum colectiv (studii și eseuri despre poezia lui Omar Lara, în spaniolă), Puebla (Mexic), 2011.

Organizatori: Muzeul Naţional al Literaturii Române, Academia Română, Biblioteca Academiei Române

Parteneri ai proiectului: Institutul Cultural Român, Romfilatelia, Teatrul Nottara

Parteneri media: Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Observator cultural, Agenția de Carte, IQool, Contemporanul, Modernism, Radio Trinitas, Revista de cultură Familia, Ordinea Zilei

Pentru rezervări şi detalii, vă rugăm să scrieţi un mesaj la adresa programe@mnlr.ro sau să apelaţi numărul 0736.598.451 (Gabriela Toma).

Total Views: 22 ,