Cu prilejul centenarului nașterii lingvistului, clasicistului, universitarului, istoricului literar și editorului I. [Iancu] Fischer (4 decembrie 1923-18 octombrie 2002), Muzeul Național al Literaturii Române organizează, între 7 și 30 decembrie a.c., o expoziție comemorativă consacrată cărturarului în sala „Al. Oprea” a sediului din Calea Griviței, nr. 64-66.
Vernisajul va avea loc la 7 decembrie, de la ora 17:30.
Vor lua cuvântul: acad. Gheorghe Chivu (președintele Secției de Filologie și Literatură al Academiei României), prof. univ. dr. Mihai Zamfir, prof. univ. dr. Andrei Cornea și prof. univ. dr. Ioan Cristescu (directorul Muzeului Național al Literaturii Române).
În vara acestui an, Muzeul Național al Literaturii Române a intrat în posesia unei părți substanțiale a bibliotecii eminentului filolog, precum și a arhivei sale, care, după inventariere, vor alcătui Fondul „I. Fischer”. Expoziția va aduce în prim-plan manuscrise (fișe de lucru, cercetări editologice, corespondență primită etc.), acte administrative (certificat de naștere, carnete de note, legitimații, diplome și alte documente), iconografie și cărți. Majoritatea volumelor recuperate din biblioteca lingvistului poartă semnătura de apartenență a acestuia, fiind însoțite și de data la care I. Fischer și le-a procurat ori i-au fost încredințate. De asemenea, cărțile beneficiază de numerotare olografă, ceea ce denotă un atașament bibliofil care nu l-a părăsit niciodată. Câteva dintre primele volume „catagrafiate” se vor regăsi în vitrinele expoziției, alături de altele, cu dedicații primite de-a lungul timpului. Se cuvine precizat că biblioteca filologului adăpostea o colecție multidisciplinară, în mai multe limbi – germană, franceză, latină, greacă, italiană, engleză, spaniolă, rusă –, dovadă a unei alese erudiții.
Arhiva lui I. Fischer conține și mărturii ale pasiunii filologului pentru muzica clasică, de la partituri la programe și bilete la concerte simfonice și recitaluri, pe care vizitatorii le vor putea descoperi într-un colț rezervat melomanului. Un aspect mai puțin luminos al expoziției îl reprezintă câteva adeverințe din anii 1942-1943 care dezvăluie persecuțiile îndurate, ca etnic evreu, de viitorul clasicist sub dictatura militară antonesciană, epocă marcată de pogromuri și deportări, România fiind anterior, pentru câteva luni, stat național-legionar (septembrie 1940-ianuarie 1941).
Născut la Iași, I. Fischer va urma studiile liceale și universitare la București. La Liceul Teoretic Evreiesc l-a avut profesor pe reputatul lingvist Al. Graur, directorul respectivului colegiu. (Expoziția de la M.N.L.R. înfățișează inclusiv o dedicație afectuoasă oferită de magistru elevului său pe volumul Mélanges Linguistiques, apărut în 1936: „Lui Fischer Iancu,/ ca mulțumire pentru/ prezentarea frumoasă/ la examene/ Al. Graur”, exemplar semnat și datat „I. Fischer/ 19 Iunie 1942”, titlul numărul 70 în biblioteca personală.) În 1946, este licențiat al Facultății de Filosofie și Litere, specialitatea Filologie clasică. Peste doi ani devine asistent universitar în cadrul aceleiași instituții. A fost cercetător la Institutul de Lingvistică din București, șef de catedră și decan al Facultății de Limbi Străine a Universității din București.
A îngrijit mai multe ediții critice ale operelor lui Anton Pann și Grigore Alexandrescu. A publicat numeroase studii de specialitate în periodice academice, articole în enciclopedii, dicționare, tratate, lucrări științifice din România și din străinătate. Autor și coautor de manuale de limba latină și cursuri universitare. A obținut Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei R.S.R. pentru studiul Latina dunăreană. Introducere în istoria limbii române (1985).
Au contribuit la realizarea expoziției: Ioan Cristescu (directorul M.N.L.R.), Eugenia Oprescu (șef Secție Patrimoniu M.N.L.R.), Luminița Corneanu, Iuliana Miu, Luana Stroe, Andreea Teliban, Alexandru Dumitriu, Vasile Gribincea (Biroul Editură și Redacție), Daniela Băbu, Monica Lazăr, Mihaela Stanciu, Ani Udrea, Leonard Fulău (Secția Patrimoniu).
Grafică afiș: Cristina Milca.
