În cea de-a treia zi de FIPB, vor citi poeți din țară și din Republica Moldova. Lecturile vor avea loc la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8.
Poeții invitați: Elena Vlădăreanu, Vlad Drăgoi, Ciprian Măceşaru, Ştefan Manasia (video), Emilian Galaicu-Păun – Republica Moldova (video), Moni Stănilă – Republica Moldova, Alexandru Vakulovski – Republica Moldova, Diana Iepure – Republica Moldova, Alexandru Buruiană – Republica Moldova, Mina Decu; Miruna Vlada, Iuliana Alexa și Tatiana Ernuţeanu (în direct, via Zoom)
Moderator: Luana Stroe
____________________
Participarea la evenimente este liberă, iar accesul se face pe baza prezentării certificatului de vaccinare sau a unui test PCR din ultimele 72 de ore ori a unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore şi numai în baza unei rezervări la adresa programe@mnlr.ro sau la numărul 0736.598.451 (WhatsApp).
https://vimeo.com/631657376/
Elena Vlădăreanu – 2:13
Vlad Drăgoi – 6:28
Ciprian Măceșaru – 14:38
Emilian Galaicu-Păun – 20:24
Moni Stănilă – 32:50
Alexandru Vakulovski – 38:44
Diana Iepure – 49:34
Alexandru Buruiană – 57:51
Ștefan Manasia – 1:02:49
Mina Decu – 1:08:55
Miruna Vlada – 1:14:28
Iuliana Alexa – 1:21:24
Tatiana Ernuțeanu – 1:29:19
_____________________
Poeții invitați
Elena Vlădăreanu (n. 1981) este scriitoare și jurnalistă, trăiește și lucrează în București. A debutat cu poezie în 2001-2002, a publicat de atunci mai multe volume de versuri, printre care spaţiu privat. a handbook (Cartea Românească, 2009, cu desene de Dan Perjovschi), Non Stress Test (Casa de Pariuri Literare, 2016), Bani. Muncă. Timp liber (Nemira, 2017), minunata lume disney (2019). Texte de diferite genuri i-au apărut în mai multe antologii, în România și în afară. În teatru, a colaborat la mai multe proiecte performative cu Robert Bălan. Un proiect pe care l-a conceput împreună cu Bogdan Mustață, Fade In/Fade Out, a câștigat call-ul pentru spectacole-laborator lansat de Teatrelli. A studiat Litere (Română-Franceză) la Universitatea București, are un masterat în studii vizuale la CESI și în prezent lucreză la o cercetare doctorală, tot la CESI, despre biografii și autobiografii în teatru. Realizează emisiunea Scena și ecranul la Radio România Cultural, unde vorbește despre filme. În decembrie 2018 a inițiat proiectul Zilele Sofia Nădejde.
_____________
Vlad Drăgoi s-a născut în 1987, la Codlea, județul Brașov. A urmat cursurile Facultății de Litere în Brașov și a debutat în 2008, la Editura Lumen din Iași, cu volumul de proză Istoria artelor sau memoriile unui veleitar incognito. Urmează, în 2013, volumul de poezie Metode, publicat la Casa de Editură Max Blecher, și, în 2015, volumul Eschiva (poezie, Editura Cartea Românească), pentru care primește, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, premiul pentru tînărul scriitor al anului 2015, obținut din nou pentru volumul de poezie sergio leone, apărut în 2017 la Editura Charmides.
În 2019 publică romanul Mica mea inimă de om singuratic, la editura Polirom. În 2020 publică volumul de poezii Aer păsări bere, la editura OMG. În 2021 traduce pentru OMG volumul Failure (Nimeni), de Philip Schultz, volum câștigător al premiului Pulitzer pentru poezie, decernat în anul 2008. A publicat fotografii pentru revista DOR și pe site-ul personal, vladragoi.ro
_____________
Ciprian Măceșaru (n. 7 septembrie 1976, Câmpina) este scriitor, muzician, ilustrator, fotograf și jurnalist cultural. Dintre cărțile sale amintim: Despre nerăbdarea de a fi răbdător. Dan C. Mihăilescu și Ciprian Măceșaru în dialog epistolar (Editura Humanitas, 2014); Infrapaginal. Jurnal 2000-2018 (Editura Cartex, 2019); Trei sute de ceaușești liliputani (împreună cu Vladimir Tismăneanu și Mihail Coșulețu, Editura Humanitas, 2016); Dumnezeu e la un bloc distanță (Casa de pariuri literare, 2021); Și se făcu întuneric (Editura Next Page, 2018); Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta (Editura Cartea Românească, 2016); Corpuri de întunecat (Casa de pariuri literare, 2020), Alergătorul invizibil (Editura Paralela 45, 2019); Locul în care n-am ajuns niciodată (Editura Charmides, 2015); Numele meu este Bryan Ruiz (Editura Next Page, 2015); Super! Sunt un gândac! (Editura Humanitas, 2015, 2019), volum apărut și în traducere maghiară (Szépirodalmi Figyelő, 2021). A fost inclus în numeroase antologii: Cele mai frumoase poeme din 2010; Cele mai frumoase poeme din 2011; Cu fața la perete; Blue Max Review (Irlanda); Povești pe două roți; 1312 sirene. Proză românească din deceniul doi; #Rezist! Poezia; Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste; Testament. 400 de ani de poezie românească; Pașii mamelor noastre; Pașii taților noștri. I-au fost traduse poeme și/sau povestiri în italiană, cehă, maghiară, ebraică, idiș, engleză și bulgară. Este fondatorul revistei culturale Accente din București. A fost toboșarul formațiilor Hotel Fetish și Toulouse Lautrec. A scris libretul operei de cameră În trup, compoziția Dianei Rotaru. Compozitoarea irlandeză Gráinne Mulvey a compus, pe versurile sale, lucrarea Don’t walk. Premii: Diploma de Excelență pentru Jurnalism European, acordată de EUROLINK – House of Europe, 2010; Premiul „Tânărul scriitor al anului 2013” pentru roman în manuscris, acordat de Filiala București Proză a USR; Premiul ScurTiuk! 2014 acordat de revista Tiuk! pentru romanul Portbagaj; Premiul pentru proză – Zilele Rebreanu 2016.
_____________
Ștefan Manasia (n. 1977, Piteşti) este jurnalist cultural, redactor al revistei Tribuna. A publicat şase volume de versuri: Amazon și alte poeme (2003), cartea micilor invazii (2008, premiul „Manuscriptum” pentru poezie, din partea Muzeului Naţional al Literaturii Române), motocicleta de lemn (2011, premiul Tânărul Scriitor al Anului), Bonobo sau cucerirea spațiului (2013), Cerul senin (2015, premiul pentru poezie al revistei Observator cultural) şi Gustul cireşelor (2017). În 2008 iniţiază, la Cluj, Clubul de Lectură „Nepotu’ lui Thoreau” (alături de Szántai János și François Bréda), cea mai importantă comunitate literară din Transilvania. Poemele sale sunt traduse în engleză, ebraică, franceză, germană, maghiară, neerlandeză, polonă și finlandeză. Este autorul volumului de eseuri şi cronici literare Stabilizator de aromă (2016). Debutează cu proză în volumul colectiv Scriitori la poliție (coordonator Robert Șerban) – Polirom, 2016. În 2020, tot la Polirom îi apare Cronovizorul, roman nominalizat la Premiul Național de Proză „Ziarul de Iași”, la premiul de proză al sitului agentiadecarte.ro și la cel al revistei Observator cultural.
____________
Emilian Galaicu-Păun s-a născut la 22 iunie 1964 în satul Unchiteşti, comuna Cuhureştii de Sus, raionul Floreşti, din Republica Moldova, într-o familie de intelectuali. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Chişinău (1986) şi doctoratul la Institutul de Literatură „M. Gorki“ din Moscova (1989). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1990) şi din România (1998). Membru al PEN Club-ului. Redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş); redactor-şef al Editurii Cartier; autor-prezentator al emisiunii Carte la pachet de la Radio Europa Liberă. Cavaler al Ordinului de Onoare (Republica Moldova, 2012), Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer (România, 2014).
Cărţi publicate:
(POEZIE) Lumina proprie, Literatura Artistică, 1986; Abece-Dor, Literatura Artistică, 1989; Levitaţii deasupra hăului, Hyperion, 1991; Cel bătut îil duce pe Cel nebătut, Dacia, 1994 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Yin Time, Vinea, 1999 (tradusă în limba germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, Ludwigsburg, 2007); Gestuar, Axa, 2002 (premiul revistei „Cuvântul“); Yin Time (neantologie), Litera, 2004; Arme grăitoare, Cartier, 2009; A-Z.best, Arc, 2012 (Premiul Ministerului Culturii din Republica Moldova); Arme grăitoare, antologie (ediţie ne varietur), Cartier, 2015; A(II)Rh+eu / Apa.3D, Cartier, 2019, sanG d’encre, antologie, Cartier de Colecţie, 2020.
(PROZĂ) Gesturi (Trilogia nimicului), Cartier, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova); Ţesut viu. 10 x 10, Cartier, 2011, 2014 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; trad. engleză de Alistair Ian Blyth, Living Tissue. 10 x 10, Dalkey Archive Press, SUA, 2019);
(ESEU) Poezia de după poezie, Cartier, 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova); Cărţile pe care le-am citit, cărţile care m-au scris, Junimea, 2020.
(TRADUCERI) Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, Cartier, 2001 (Premiul Uniunii Latine); Robert Muchembled, Oistorie a diavolului, Cartier, 2002 (Premiul Uniunii Latine);Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul, Cartier, 2003; Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, Cartier, 2004; Michel Pastoureau, Albastru. Istoria unei culori, Cartier, 2006; Michel Pastoureau, Ursul. Istoria unui rege decăzut, Cartier, 2007 (Premiul Uniunii Latine); Roland Barthes, Jurnal de doliu, Cartier, 2009;
Edward Lear, Scrippius Pip, Arc, 2011 (Certificate of Honour for Translation, Londra); Michel Pastoureau, Negru. Istoria unei culori, Cartier, 2012.
Tradus în peste 20 de limbi. Prezent în numeroase antologii, din ţară şi din străinătate.
_____________
Moni Stănilă s-a născut în Tomeşti, judeţul Timiş, 1978. A studiat teologie ortodoxă la Timişoara şi Sibiu. Din 2010 trăieşte la Chişinău şi conduce împreună cu Alexandru Vakulovski cenaclul literar „Republica” al Bibliotecii Municipale. A publicat jurnalul de convertire Iconostas (Graphe, 2007), volumele de poezie Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (Ninpress-Charmides, 2009), Sagarmatha (Tracus Arte, 2012), Colonia fabricii (Cartea Românească, 2015), O lume din evantaie, pe care să nu o împarţi cu nimeni (Charmides, 2017) şi romanul Al 4-lea (Tracus Arte, 2013). La Editura Polirom a mai publicat o carte pentru copii, Războiul solomonarilor (2018) romanul biografic Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Polirom, 2019) și romanul Țipă cât poți (Polirom, 2020). La sfârșitul anului 2020 a apărut și cel mai recent volum de poezie Ale noastre dintru ale noastre, la Casa de editură Max Blecher. O parte dintre poemele sale au fost traduse în franceză, germană, engleză, suedeză, lituaniană, rusă, azeră, catalană, turcă, maghiară ş.a.
_____________
Alexandru Vakulovski s-a născut în 1978, în Republica Moldova. Este poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist și scenarist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeş-Bolyai din Cluj. A fondat împreună cu fratele său, Mihail Vakulovski, și graficianul Dan Perjovschi revista online Tiuk!. A fost redactor-şef al revistei Stare de Urgenţă în 2009 și redactor al Revistei la PLIC – literatură, artă, atitudine în 2010. Conduce, împreună cu Moni Stănilă, cenaclul Republica al Bibliotecii Municipale din Chișinău. Pentru aceeași bibliotecă realizează, din 2019, Dialogurile bibliotecii.
A publicat trilogia Letopizdeț (2002 – 2007) și romanul 157 de trepte spre iad sau Salvaţi-mă la Roşia Montană (2010). În 2021 a publicat romanul Urmuz. Cei dintâi trăsniți. Din cărțile de poezie amintim: ecstasy (2005), Dați foc la cărți (2012), Priveliști (2017), A cui e casa asta (2020). A publicat și un volum de interviuri, Afganii (2016), și o carte pentru copii, Ivan Turbincă 2.0.
Romanul Pizdeț a fost tradus în maghiară (ediție adăugită, 2015). Poeme și fragmente din cărțile sale au fost traduse în germană, engleză, cehă, franceză, suedeză, rusă, azeră, turcă, maghiară, italiană, greacă, lituaniană.
_____________
Diana Iepure (n. 1970, Chișinău) a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Chișinău. A publicat volumele de poezie Liliuța. Editura Vinea, 2004, O sută cincizeci de mii la peluze, CDPL, 2011, În rest, viața e frumoasă, Casa de Editură Max Blecher, 2021.
A tradus cărți de Boris Akunin, Alexei Salnikov și Serghei Timofeev, două antologii din clasici ai literaturii ruse: Iarna rusească, Ratio et Revelatio, 2013 și Pagini alese din literatura rusă a secolului XIX , Corint, 2017, precum și selecții din poezia unor poeți ruși contemporani: Andrei Sen-Senkov, Elena Fanialova, Iya Kiva, Irina Kotova, Kirill Medvedev, Oleg Bertollo. Poemele i-au fost traduse în neerlandeză, rusă, franceză, engleză, macedoneană, slovacă, poloneză.
_____________
Alexandru Buruiană s-a născut în 25 noiembrie 1980 la Chișinău. Studii nefinisate la Seminarul Teologic Paisie Velicikovski, M-rea Noul Neamț (2000-2002). Absolvent al Facultății de Litere, Universitatea de Stat din Moldova (2007). Autor al volumului de versuri Certificat de Deces (Editura Prut Internațional, 2002), premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru debut; Big-Bang, Teatru (Editura Magna Princeps, 2010). Acid, poezie (Casa de Pariuri Literare, 2020), Catedrala, teatru (Casa de Pariuri Literare, 2021). Certificat de Deces (Casa de Pariuri Literare, colecția Reeditări, 2021). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
_____________
Mina Decu (n. 15 aprilie 1983), masterandă în Filosofie și în Studii Europene, fost profesor de studii socio-umane, fost librar, actual redactor, traducător. S-a remarcat prin volumul de debut Desprindere (2018), care a luat mai multe premii, printre care și Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu” Opus Primum. A participat la diverse festivaluri și evenimente de poezie și literatură. A apărut cu texte poetice în română și în traducere (engleză, franceză și maghiară) în mai multe antologii și reviste literare, din țară și din străinătate.
_____________
Miruna Vlada (n. 17 august 1986, București) este poetă şi facilitator cultural.
După ce a frecventat ca elevă cenaclurile de poezie ale generaţiei 2000 şi s-a format la cenaclul Euridice al Uniunii Scriitorilor din România, coordonat de scriitorul Marin Mincu, a debutat la 18 ani cu volumul Poemextrauterine, la editura Paralela 45, cu o prezentare a poetei Angela Marinescu și o prefaţă de Octavian Soviany. Debutul a fost nominalizat la câteva premii de literatură din ţară si a ridicat numeroase controverse printre criticii literari privind poezia „feminină” şi limbajul frust, ce descrie o paletă largă de experienţe intime şi traumatizante. În 2004 a publicat în revista Paradigma Manifestul extrauterin. În 2007 publică la Editura Cartea Românească-Polirom cel de-al doilea volum de poezie, Pauza dintre vene, ce conţine şi un CD cu poeme în lectura autoarei. Este inclusă în antologiile cu cei mai importanţi tineri poeţi din România. În paralel cu activitatea de poetă, Miruna Vlada a derulat şi numeroase activităţi de organizare de evenimente culturale – a moderat lecturi de poezie, lansări de carte în spaţii neconvenţionale, dezbateri despre poezie, experimente inter-art. A fost implicată în organizarea primelor două ediţii ale Târgului Naţional al Cărţii de Poezie (TNCP) la Muzeul Naţional al Literaturii din România (din 2010) şi într-o serie inedită de evenimente cu degustare de vinuri, muzică jazz şi lecturi publice de poezie. Selecţii din poemele ei au fost traduse în limbile engleză, franceză, spaniolă, sârbă, germană şi poloneză. A participat la lecturi publice internaţionale în Austria, Marea Britanie, Belgia, Germania. Între 2012 si 2014 a moderat emisiunea culturală Romanian letters pe radio Activefem.ro 92,7 FM. Este membră în Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (AICC) și, din 2015, moderează și organizează evenimente culturale în Conceptual Lab (www.mixofideas.ro). În 2014, marcând 10 ani de la debutul literar a publicat volumul de poezie Bosnia.Partaj la editura Cartea Romanească pentru care a fost nominalizată ca Tânăr Poet al Anului la Gala Tinerilor Scriitori pe 2014 si la Premiile Observator Cultural pentru Cea mai buna carte de poezie a anului 2014. Volumul a primit Premiul Cartea de Poezie a anului 2014 la gala Premiilor Radio Romania Cultural. În 2016 a primit bursa Traduki la Sarajevo pentru traducători și scriitori din Sud-Estul Europei, în urma căreia îi va fi tradus volumul Bosnia.Partaj în limba bosniacă.
_____________
Iuliana Alexa lucrează în prezent la Parlamentul European în domeniul comunicării politice. Are o experiență de 20 de ani în presă și comunicare și este absolventă a Facultății de Litere din București. A condus revista Psychologies Romania timp de 11 ani și, anterior, o revistă de turism. Este pasionată de psihologie, de mecanismele creativității și de felul cum oamenii gândesc.
Preferă să scrie poezie pentru că este un exercițiu cognitiv similar rezolvării unei probleme de matematică, antrenant, adesea frustrant, de cele mai multe ori ludic. În 2020 a apărut primul său volum de versuri, după alte două cărți de publicistică, intitulat Baronul Beau și alte foitaje, unde Iuliana vrea să arate că poezia poate fi și altceva decât vers alb, elegie și furie. Crede că poezia este o formă foarte structurată de artă a limbajului și că mai multe constrângeri formale, nu mai puține, duc la rezultate mai interesante. Astfel că și le impune singură, rezultatul fiind că regulile impuse îi stimulează creativitatea și se amuză copios.
_____________
Publicist și poet, Tatiana Ernuțeanu s-a născut în România. Absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine și a unui master în Relații Publice în cadrul SNSPA, fost profesor de limba română și specialist PR de peste 15 ani, Tatiana Ernuțeanu s-a facut remarcată cu volumul de debut Carne, Visuri și Oase triste uitate în Hydra, editura EIKON, 2020. A publicat poezii în reviste literare din România și străinătate precum: Revista Neuma, Viața Românească, Luceafărul, Revista Steaua, To The Lite House, Tastzine etc. Senzual-misterioase, ambigue, pătrunzătoare și intense, încercând să exploreze resorturile interioare, scrierile ei propun o poezie expresivă, marcată puternic de vizual, suprasolicitând palierele emoționale. Iubitoare nu doar a poeziei pure, ci si a prozei poetice, Tatiana scrie, lunar, in Revista Forbes Life, rubrica Chicstalgia.
