Există personalități culturale fără de care nu îți mai poți imagina această lume fermecătoare, din care, odată pătrunși, nu ne mai dorim să ieșim, o lume care ne îmbogățește spiritual de la o zi la alta tocmai prin dialogurile reale sau imaginare pe care le purtăm cu acești oameni fascinanți. Sunt atât de generoși încât nu păstrează cultura doar pentru ei, ci o împărtășesc cu toți cei care își doresc să devină părtași la cele mai t(r)ainice informații și emoții. Ana Maria Sandu este unul dintre acei oameni fără de care lumea culturală ar fi mai săracă și asta și pentru că dilemele ei din celebrele dosare care au consacrat-o dincolo de lumea literară sunt mult așteptate și căutate de un public extrem de divers, iar incubatoarele, realizate împreună cu Svetlana Cârstean, la fel de remarcabilă, reprezintă una dintre cele mai de succes formule de educație alternativă pentru copiii din România din toate cele propuse până acum la noi. O personalitate fascinantă, pe care ți-o imaginezi scriindu-și uneori cu stiloul manuscrisele, ca în vremurile trecute, și pe care îți dorești să o întâlnești pe terasa unei cafenele, într-o zi însorită, pentru a o invita la un dialog despre lumile pe care le creează din poveștile sale.
Ana Maria Sandu a debutat în 2003 cu volumul „Din amintirile unui Chelbasan” (Editura Paralela 45), reeditat în 2013 la Editura Art. Cartea a fost tradusă în limba franceză, în 2010, cu titlul „L’écorchure”. În 2006, a publicat la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”, romanul „Fata din casa vagon”, textul stă la baza spectacolului de teatru cu același nume, pus în scenă în 2019, iar în 2010 romanul „Omoară-mă!”. Acesta din urmă a fost tradus în limba italiană („Uccidimi”, Aìsara, 2012), iar în 2018 a apărut în limba maghiară, la Editura Vince Kiadó Kft. În 2013, a publicat Aleargă (Editura Polirom), dramatizat, de asemenea. În 2017, a publicat volumul de proză scurtă, „Pereți subțiri”, apărut la Editura Polirom. În 2019, a publicat volumul de eseuri „Mama îmi spune că am o viață frumoasă”, la Editura Polirom. A mai publicat texte în antologiile „Cartea cu bunici”, „Bookătăria de texte&imagini”, „Iubire 13”, „Prima dată”, „Nouvelles de Roumanie”, „Rumänien heute”. A coordonat volumul „Cu ochii în 3,14”, o antologie „Dilema veche”, apărută în 2016, la Editura Humanitas. Din 2016 a inițiat, împreună cu poeta Svetlana Cârstean, proiectul „Incubatorul de lectură”. Trăieşte la Bucureşti. Este redactor la revista „Dilema veche”.
„Memoria obiectelor mici și mari pe înțelesul tuturor” este un proiect prin care vom spune poveștile obiectelor de patrimoniu aflate în cele cinci case memoriale aflate în patrimoniul MNLR împreună cu personalități culturale remarcabile din diferite domenii, a căror istorie personală se întâlnește cu istoria obiectelor prezentate de ei. Nu vom afla doar povestea obiectelor de patrimoniu, fie ele mai valoroase prin prețiozitatea și unicitatea lor sau prin contextualizarea istorică și prin importanța pe care au dobândit-o datorită scriitorilor cărora le-au aparținut și familiilor acestora, ci vom împărtăși și amintiri și trăiri din viața invitaților noștri.
Echipa de proiect:
Adrian David, muzeograf Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” și Casa Memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu”
Doro Nicolescu, muzeograf Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”
Lelia Spirescu, muzeograf Casa Memorială „George șI Agatha Bacovia”
Mădălina Șchiopu, muzeograf Casa Memorială „Anton Pann”
Imagine: Grigoruț Stoica și Alex Ursu
Coordonator multimedia: Alex Ursu
Proiect coordonat și realizat de Andreea Drăghicescu