Seara de poezie franceză la FIPB

0
70

În cadrul ediției a XV-a a Festivalului Internațional de Poezie București, marți, 16 septembrie, poezia franceză a avut un moment de rafinament, subtilitate și introspecție, desfășurat într-un spațiu cu tradiție în dialogul cultural: Institutul Francez din București.

Două voci poetice distincte, dar complementare, Sylvestre Clancier și Gregory Rateau, ambii reprezentând nu doar o țară, ci o cultură lirică profund ancorată în tradiție și deschisă către modernitate, au oferit publicului român o călătorie poetică intensă, în limba originală a visului, a filozofiei și a revoluției interioare.

Sylvestre Clancier, poet cu o operă solidă și o gândire lirică matură, a adus în fața publicului poezia ca formă de meditație asupra existenței, a timpului, a memoriei. Versurile sale, elegante și precise, au fost ca niște ecouri ale unei lumi în care gândirea nu se separă de emoție, iar luciditatea conviețuiește cu fragilitatea.

De cealaltă parte, Gregory Rateau, poet și jurnalist cultural, stabilit în România, a adus un suflu contemporan, viu, uneori abrupt, alteori duios, în dialog cu realitatea imediată, dar și cu filonul profund al sensibilității franceze. Poezia lui traversează geografiile sufletului și aduce în prim-plan căutarea identității, a sensului și a adevărului personal.

Evenimentul a fost moderat de Magda Cârneci, ea însăși poetă, eseistă și traducătoare, una dintre cele mai importante punți culturale între România și Franța. Prezența sa a conferit întâlnirii nu doar coerență, ci și o căldură intelectuală care a încurajat schimbul subtil de idei, emoții și nuanțe poetice.

Sala Institutului Francez a fost plină. Nu doar de oameni, ci de atenție, tăcere și vibrație. S-a citit poezie în limba franceză, ca un act de încredere în frumusețea sonoră a cuvântului și în puterea limbajului poetic de a fi înțeles dincolo de cuvinte. Această seară de poezie franceză a reconfirmat, dacă mai era nevoie, că FIPB este o celebrare a diversității expresive, un laborator viu în care sensibilitățile lumii se întâlnesc și se împletesc în jurul aceleiași nevoi de a rosti, a asculta și a simți.

Credit foto: Grigoruț Stoica

Total Views: 70
Articolul precedentRecital poetic „Vocea Iubirii – Yunus Emre”
Articolul următor„Cum și de ce se joacă literatura?”